
Este ilustrator și autor de bandă desenată. A publicat două romane grafice: „The year of the pioneer" și „Home Alone” și lucrează la un comicstrip foileton - „Therapy Cat".
Publică (aproape) un desen pe zi pe instagram/persoana_fizica.

În urmă cu patru ani, mai mulți activiști din ONG-uri care lucrau cu copii din grupuri vulnerabile acuzau profesorii din Brăila că nu-i înscriu la Evaluarea Națională pe acești elevi, ca să nu strice media pe județ. Atunci 36% dintre elevii de clasa a opta nu erau înscriși la examen. Acest lucru a fost numit „fenomenul Brăila”. Anul acesta, numărul celor care nu s-au înscris la examen este la jumătate decât acum patru ani, dar Brăila se menține în top, cu o rată de promovare de 91%. Cătălin Canciu, inspector școlar general în Brăila, a explicat pentru Școala 9 care consideră că sunt motivele.
Adolescenții nu se informează din surse clasice pentru că nu dețin controlul, ca pe TikTok, unde pot să crească viteza, pot să oprească videoclipul sau să-l ia de la capăt. Dar când au nevoie de confirmarea unei informații, copiii apelează la adulții din viața lor. Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, crede că ar trebui să ne folosim de încrederea asta. Într-un interviu pentru Școala9 a explicat cum ar putea arăta educația media în școală.
Ca parte a reflexelor psihologice umane, amintirile neplăcute amprentează incomparabil mai puternic memoria decât cele care pot fi valorizate ca fiind pozitive. Amintirea primei note de 4, de pildă, întrece cu mult în cele mai multe cazuri felul în care şi-a păstrat prospeţimea în memorie prima notă de 10. Motivul pentru care se întâmplă aceasta este în raport cu mai mulţi factori, care ţin de familie, de mediu şi de aşteptări personale. Le discută pe rând psihologul Călin H. Bârleanu și psihoterapeutul Alina Ciupercovici.