
Este ilustrator și autor de bandă desenată. A publicat două romane grafice: „The year of the pioneer" și „Home Alone” și lucrează la un comicstrip foileton - „Therapy Cat".
Publică (aproape) un desen pe zi pe instagram/persoana_fizica.

Când tu ești acela care muți un întreg proces pe Internet, fie că vorbim de educație, fie de orice altceva, realizezi cât este de greu să poți livra conținut la aceeași calitate ca înainte. Asta pentru că folosești, în esență, instrumente experimentale. Iar dezvoltarea vine de obicei după ce deja ai pus pe roate un mod de lucru stabil.
În august, Universitatea din Bergen, Norvegia, a lansat la apă vasul-școală Statsraad Lehmkuhl în cadrul proiectului The One Ocean Expedition. Timp de 20 de luni, vor sfida răul de mare studenți, oameni de știință, profesori și entuziaști, de dragul iubirii pentru știință. Practic, vaporul devine o universitate în larg, cu diferite cursuri și cercetări despre viața marină și schimbările climatice. Căpitanul ambarcațiunii, Jens Joachim Hiorth, a povestit pentru Școala 9, când a prins semnal la telefon, ce înseamnă o zi pe vaporul-universitate.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.