Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
80% dintre tinerii români nu au participat niciodată la acțiuni de voluntariat sau mobilizare civică și 56% sunt total dezinteresați de politică la nivel local, arată un studiu al Fundației Friedrich Ebert. În acest context Societatea Academică din România a lansat Acceleratorul de implicare civică. 24 de tineri din orașe mici și de la sat vor fi formați pentru a putea să devină vectori ai schimbării pe plan local. Școala 9 vă prezintă astăzi exemplul unui astfel de tânăr. Natanael Iriciuc are doar 16 ani dar deja a ridicat din fotoliile confortabile toți parlamentarii și primarii din Timiș, cerându-și dreptul legal la bursă.
Ministerul Educației din Rusia a cheltuit sute de mii de dolari pentru a dezvolta un curriculum pentru o nouă disciplină de o oră pe săptămână numită „Conversații despre ceea ce este important”, scrie publicația independentă Meduza. În clasele primare, elevii vor învăța despre „patriotism” și „dragostea pentru Rusia”, iar cei din clasele mai mari vor primi noțiuni mai complexe pro-Kremlin despre războiul împotriva Ucrainei.