Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
REZOLVAT. Acum mai bine de zece ani, profesoara de matematică Liliana Romaniuc punea bazele Asociației Române de Literație. Înaintea asociației înființase și două școli private: una după curriculumul românesc și o școală Cambridge. Traseul ei profesional a cuprins la un moment dat și Inspectoratul Școlar din Iași și Guvernul României. Invitată la podcastul REZOLVAT, am întrebat-o pe Liliana Romaniuc din care postură simte că a avut cel mai mare impact și ce soluții funcționează pentru creșterea nivelului de literație al elevilor.
Unu din trei copii din mediu rural nu a reușit să ia peste 5 la Evaluarea Națională. La oraș, doar 10% sunt în această situație. Rezultatele examenului de la final de gimnaziu arată din nou prăpastia rural - urban. Mihai Nedelcu, un băiat de 15 ani din satul Fierbinți-Târg, județul Ialomița - localitate făcută celebră de serialul de la ProTV - a luat 9.75 fără să treacă o oră pe la un profesor meditator. Acum vrea la liceu în București. Școala 9 prezintă povestea unui adolescent care vrea, prin educație, să șteargă imaginea despre oamenii de la țară, uneori contaminată de asocierea cu personajele din „Las Fierbinți”.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
