Sunt câteva zeci de mii de cetățeni străini care trăiesc în România, veniți la studii, muncă sau care au cerut azil politic fiindcă în țările lor nu mai puteau locui. Când discursul public creează o prăpastie între noi și ei, câteva asociații încearcă să aducă români și alte naționalități la aceeași masă, să se cunoască și să se înțeleagă, poate chiar să creeze prietenii. Școala 9 a participat la evenimentul „Living Bookshelf” („Bibliotecă vie”), organizat de Fundația Terre des Hommes, în care cetățeni din Ucraina, Siria, Mexic, Pakistan sau Rwanda au răspuns la curiozitățile românilor.
Jumătate din copiii și jumătate din adulții români și-ar dori să se stabilească peste hotare, arată două sondaje de opinie recente. Motivele țin de oportunitățile în carieră, dar și de sistemele de învățământ din Occident, mai bine dezvoltate decât cel românesc.
Mai multe studii citate de The Conversation indică faptul că eliminarea scrisului de mână din școală – așa cum se petrece în Finlanda, unde nu se mai predau lecții de scriere și caligrafie – nu este o idee bună. Mințile noastre nu sunt pline de idei neînsuflețite. Trebuie să ținem cont de corpurile și de simțurile noastre pentru a explica fenomene care altfel sunt inexplicabile, mai arată cercetările.
