Imaginați-vă o cină cu profesori, parlamentari, lideri de sindicat, conducătoare de organizații studențești, activiste din societatea civilă, specialiști în drepturile elevilor și actrițe care dezbat condiția educației în România. Acesta este formatul piesei „Ce e de făcut? Efecte ale măsurilor de austeritate din educație”, sub coordonarea regizorilor Bobi Pricop și David Schwartz, din care publicăm un fragment.
„O să fiu și eu ca Micul prinț?”. Așa a reacționat Isabela Stănescu atunci când i s-a propus să-și spună povestea vieții ei iar câțiva studenți să o pună într-o carte ilustrată, în română și romani. „Micul prinț” a fost cartea de care s-a îndrăgostit când era mică și se juca pe străzile din cartierul Gara Veche din Piatra Neamț, o comunitate de romi căldărari. Astăzi este soprană și profă de canto în București și pune cuvântul „romă” mereu alături atunci când se prezintă „fiindcă e nevoie”.
Frigur Botond, un licean nevăzător din Cluj, vrea să spargă preconcepțiile cu privire la persoanele cu deficiențe. În pandemie, a organizat la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere din Cluj-Napoca ateliere la care a invitat persoane cu dizabilități care au reușit în profesiile lor. „Nevăzătorii nu trebuie să facă doar masaj”, a spus tânărul premiat în această vară la Gala Elevului Reprezentant 2022. Frigur vrea să facă o carieră în muzică, fiind pasionat de chitară, dar până atunci, se gândește la următorul său proiect: să-i învețe pe oamenii fără deficiențe de vedere cum să interacționeze cu nevăzătorii.