Din toamnă, elevii de clasa a opta vor avea lecții dedicate de educație sexuală, însă numai cu acordul părinților. Un compromis la capătul a zeci de dezbateri în Parlament, purtate de politicieni care nici ei nu au avut parte de educație sexuală în școală. Cum își pune necunoașterea amprenta pe opiniile noastre și pe ceea ce suntem? Jurnalista Iulia Marin se uită cu înțelegere și curaj la propria copilărie și educația primită în familie, adună, ca într-un puzzle, preconcepțiile care i s-au agățat de minte și inimă ca apoi, să-i dea imaginii formate sens și împăcare.
„Am ratat câteva săptămâni”, îmi spun mulți profesori și directori de școli. „Nu am știut ce să facem, fiecare a făcut ce a vrut, iar unii nu au vrut să facă nimic”, completează un director. Probabil că așa este: ne-a prins criza total nepregătiți, ca de obicei, aș spune eu. Însă în acest moment nu ne ajută cu nimic să intrăm în paradigma lamentărilor sau învinovățirii unei instituții sau alteia.
Dezbateri despre rolul copiilor în transmiterea noului coronavirus au loc în toată lumea încă de la începutul pandemiei. În urma cercetărilor, am aflat că ei sunt mai puțin vulnerabili în fața COVID-19 decât adulții, dar pot să transmită virusul, așa că am început să-i numim „vectori”. Un cuvânt folosit frecvent pentru descrierea insectelor care transmit paraziți de la o gazdă la alta. În Irlanda, de pildă, a fost și limitat accesul copiilor în magazine din această cauză. Acest limbaj îi dezumanizează pe cei mici, pregătește terenul pentru discriminare și așază sănătatea adulților pe primul loc.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
