Rezultatele examenelor naționale nu arată doar cât de bine învață sau nu copiii, ci, extins, notele pot fi inclusiv raportarea a ceea ce reprezintă școala pentru ei, crede profesoara de limba engleză Briena Stoica, din Târgu Mureș. „Cum mulți elevi aud constant discursuri din partea adulților care discreditează tot ce ține de școală, e firesc să investească tot mai puțin efort în pregătire”, spune ea, într-un interviu pentru Școala 9.
Pe Superman, Iron Man și Wonder Woman i-am tot văzut în reviste de benzi desenate. Și pe Thor, pe Captain Marvel și pe Nick Fury. Dar Pristanda, Trahanache, Felix și Otilia imaginați cu căsuțe de dialog deasupra capului sunt o noutate. I-a creat ca personaje în reviste Mihai Grăjdeanu, profu’ de benzi desenate care vrea să-i ajute pe copii să înțeleagă mai ușor o lecție predată la școală.
Din 2027, examenul de bacalaureat în România ar trebui să aibă o cu totul altă față, cu o probă comună pentru toți elevii din mai multe materii din trunchiul comun și alte patru probe: la două limbi de circulație internațională, una digitală și ultima facultativă, la o materie aleasă de candidat. Modificările au stârnit deja reacții aprinse în rândul profesorilor de la diferite discipline. Școala 9 vă prezintă, spre comparație, structura examenelor de bacalaureat în alte cinci țări europene: Franța, Germania, Italia, Spania și Finlanda.