Programele de formare, dincolo de scopul pe care îl au, acela de a le dezvolta cadrelor didactice diverse competențe profesionale, au și un alt avantaj: permit schimbul de idei. În ultimele săptămâni, în calitate de formatori ai programului „Introducere în educația media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal”, în contextul în care vorbeam despre ceea ce conferă valoare de știre unei informații (prin valoarea de știre înțelegem calitatea unui fapt ori a unui eveniment de a fi suficient de interesant pentru a fi raportat în buletinele de știri), am adus în discuție incidentele din Serbia, concentrându-ne pe primul, în care un copil de 13 ani a ucis opt elevi și un agent de pază dintr-o școală din Belgrad.
Mai multe fotografii personale ale Emiliei Șercan au fost sustrase dintr-un dosar al poliției și au ajuns pe mai multe site-uri. Jurnalista făcuse plângere fiindcă a primit mai multe amenințări după ce a demonstrat plagiatul premierului Nicolae Ciucă. Ultimul mesaj, primit pe Facebook, era cu fotografiile care apoi au ajuns pe internet. Ziarista a denunțat public acțiunea de compromitere și 160 de profesori universitari, jurnaliști și scriitori, printre care Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, au semnat un apel de solidarizare cu Emilia Șercan. De ce tace însă întâiul profesor al țării?
Aproape 30.000 de refugiați ucraineni minori au rămas în România până acum și aceștia pot să meargă la școală. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a semnat un ordin care face posibilă înscrierea copiilor refugiaţi din Ucraina în sistemul de învățământ românesc. Și școlile private din țară s-au mobilizat și pun la dispoziție centre pentru copii și tineri sau o platformă de educație online.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
