Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
În august, Universitatea din Bergen, Norvegia, a lansat la apă vasul-școală Statsraad Lehmkuhl în cadrul proiectului The One Ocean Expedition. Timp de 20 de luni, vor sfida răul de mare studenți, oameni de știință, profesori și entuziaști, de dragul iubirii pentru știință. Practic, vaporul devine o universitate în larg, cu diferite cursuri și cercetări despre viața marină și schimbările climatice. Căpitanul ambarcațiunii, Jens Joachim Hiorth, a povestit pentru Școala 9, când a prins semnal la telefon, ce înseamnă o zi pe vaporul-universitate.
Aproape 140 de mii de elevi de școală generală s-au înscris în programul Ministerului Educației pentru ore remediale, cei mai mulți din Iași, Argeș și Bacău. La aceștia se adaugă 90 de mii de liceeni care recuperează lacunele din pandemie prin programul ROSE. Nevoia este însă mult mai mare: datele de la guvern și de la IRES estimează că între 600 de mii și un milion de copii au avut acces limitat la educație online în ultimul an, adică de cel puțin trei ori mai mulți. Din analiza Școala 9 rezultă și că județele cu cei mai mulți elevi înscriși la ore remediale nu sunt neapărat și județele cu cele mai multe pierderi de învățare.