Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, directoarea Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească.
De ce în 2024 există în continuare în România școli cu toalete în curte? La începutul noului an școlar am pornit să vedem situația din țară. Prima oprire: 10 școli din Vaslui, județ care are și cele mai multe proiecte în lucru pentru a ridica standardele toaletelor - 43. Am găsit comunități cu elevi tot mai puțini și pentru care primarii se întreabă dacă mai e cazul să se lanseze în investiții sau ce artificii să găsească: „Ne dau autorizația cei de la DSP, dar ne iau autorizația cei de la ISU.” Și de asemenea, peste tot discrepanțe de tipul - table inteligente în școală, latrină în curte.
REZOLVAT. În școli există oameni-cheie care sunt acolo să-i sprijine pe elevi când trec prin dificultăți care stau în calea învățării sau mai rău de atât, îi fac să abandoneze școala. Este vorba de consilierii școlari. Prea puțini în țara noastră, unul la 800 de elevi. Școala9 a vorbit cu Cosmina Matei, consilieră școlară pentru 1.100 de elevi din comuna Gruiu, Ilfov, chiar în ziua în care a adus în fața elevilor o campioană la kickboxing să-i învețe pe copii cum să cadă. O metaforă subtilă, dar de efect. Cosmina ne-a vorbit despre provocările din munca sa, deloc puține, dar și despre proiectele care au funcționat.