Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
REZOLVAT. O fată nu poate să fie pilot de avion sau să lucreze în construcții. Unui băiat nu i se potrivește job-ul de florar sau educator - astea sunt stereotipuri, iar stereotipurile provoacă inegalități, discriminare și duc la violență de gen. România este la coada clasamentului în Uniunea Europeană în ceea ce privește egalitatea de gen. Le tratăm pe femei cu prejudecăți vizavi de rolurile lor în societate și vizavi de abilitățile lor. Și tot cu prejudecăți îi privim și pe bărbați. Am vorbit despre toate astea și despre cum putem aduce discuțiile de acest tip în sala de clasă la REZOLVAT cu Irina Ilisei, expertă în egalitatea de gen.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.