Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Ce rol mai au logica, latina și religia în educația elevilor? În contextul rediscutării arhitecturii curriculare pentru liceele din România revine pe agenda publică tema „umanioarelor”, discipline despre care teologul, diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi spune că sunt temelia formării unui om. În volumul „Averea bunei educații”, fostul ministru de externe vorbește despre educația „junimii”, care are nevoie deopotrivă de aportul adus de „familie, Biserică și societatea civilă”, pe lângă anii de școală.
Spre 30 de mii de elevi abandonează școala în fiecare an. Apar în rapoartele ministerului și inspectoratului, lasă locuri goale în cataloage și în bănci. Există în România profesori care încearcă să reumple acele goluri, să-i aducă din nou pe acești copii la școală. Corina Boțoroga, învățătoare la școala din Căianu, Cluj, a implicat toată comunitatea în educația copiilor iar Mihaela Vlăsceanu, învățătoare în Crețești, Ilfov, i-a făcut pe cei mici să-și urmeze pasiunile.
Prima generație care a făcut clasa zero este și prima care va susține evaluarea națională după un an întreg de pandemie, cu ore mai mult online. O elevă de liceu din Buzău a întrebat 150 de colegi de clasa a opta, de la școli din tot județul, dacă se simt pregătiți pentru examene, cum a decurs pregătirea în online și ce soluții văd ei pentru a recupera materia. Nu este un studiu sociologic realizat după rigori științifice și nici nu are un eșantion reprezentativ. Este însă o oglindă a felului în care o parte din elevi văd școala în pandemie, care le sunt fricile și speranțele.