Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Când a venit vorba să scriu un text despre un profesor model și despre altul contramodel din perioada mea de școlarizare, am început să-i iau la rând pe toți, să văd ce pot alege. Am trecut în revistă ciclul gimnazial, apoi ciclul liceal. Și pentru că mă aflam în dificultate, am stat pe gânduri căutând criterii: ce mă va determina să-l pun pe unul într-o tabără și pe celălalt în cealaltă?
De ce scriem?
De ce am ales să scriem?
Ce ne îndreptățește să scriem?
Sunt întrebări la care am decis să răspundem ca urmare a comentariilor generate de unele dintre articolelor noastre, mai ales a acelora care au scos la lumină firele de praf de sub preșul educațional. Sigur, am ridicat doar puțin colțul preșului respectiv, iar haterii nu au întârziat să apară. „Jurnaliștii lui pește”, „niște frustrați”, „habar n-au de sistem”, „îi urăsc pe profesori” sunt câteva dintre caracterizările care ne-au fost făcute.
Așa că am decis să aducem câteva clarificări.
Turismul educațional începe să devină tot mai popular și are diverse forme: de la a vizita locuri care țin de istoria școlii, la perioade mai generoase de studiu sau voluntariat în diferite părți ale Planetei. Călătoria în sine este un proces de învățare. Este și ideea care a determinat familia Hajos să plece împreună cu copiii, într-o călătorie în rulotă. Vă propunem astăzi o aventură mai scurtă de atât: vacanța în Italia se poate îmbogăți și cu un tur la cele mai vechi universități ale Europei, unde învățau în vreme și elitele din Principatele Române.