Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
„Nu mi se pare corect că băieții pot să iasă seara și să stea cât vor fiindcă sunt băieți”, spune Anda Duțescu, o adolescentă din Slatina. „Dirigintele le-a făcut pe niște colege «panarame» pentru că aveau părul colorat în roz”, dă un alt exemplu Carla Pantilie, liceană din Câmpina. Ambele fete ilustrează mentalitățile din comunitățile lor. Cele două coordonează cinecluburile feministe F-SIDES din orașele lor și încearcă să ducă mai departe, printre colegi și profesori, discuția despre egalitatea de gen. E o victorie pentru ele când la proiecțiile lor de filme vin și băieți, chiar dacă aduși de prietenele lor.
Astăzi atât educația, cât și distracția copiilor este online. Învață și se întâlnesc cu colegii pe Google Classroom, primesc temele pe Whatsapp, apoi își dau întâlnire pe Tik-Tok, Instagram, Snapchat, Facebook. Diana Graber, profesoară specializată în educație digitală și scriitoare, explică într-un interviu pentru Școala 9 cum ar trebui să menținem un echilibru între offline-ul și online-ul din viața copiilor.
Dacă ești tânăr și te-ai născut la sat, serviciile de sănătate mintală te costă bani, rușine și drumuri de zeci de kilometri până la cel mai apropiat psiholog. Mai puțin de 30% din consilieri școlari din România sunt la sat, iar pentru mai bine de jumătate dintre tinerii din mediul rural, acesta este singura formă de sprijin psihologic.