Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Ministrul Educației din Republica Moldova, Igor Șarov, a explicat demersurile pe care le-a făcut ca să țină cât mai mult școlile deschise pe timp de pandemie și să-i pregătească pe profesori să predea online.
Republica Moldova a început anul școlar cu toate școlile deschise și au încheiat primul semestru, pe 25 octombrie, cu doar 19 școli în carantină, din 1240. Adică sub 2%. Prin comparație, în această săptămână, în România, numărul școlilor în care se predă online și în sistemul hibrid este mai mare decât al celor în care se învață față în față.
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
Sistemul de educație se confruntă din nou cu perspectiva unei greve generale, la 18 ani de la ultima, la care au cerut o finanțare substanțială a sistemului. Se întâmpla după demisia ministrului de atunci Mircea Miclea fiindcă nu primise cei 6% din PIB promiși pentru învățământ. Cadrele didactice se pregătesc să oprească întreaga activitate de luni, 22 mai, până când Guvernul le majorează salariile. După Revoluție și până acum, angajații din învățământ au făcut trei greve importante, cea mai lungă în 2005.