Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Profesorii și învățătorii simt că rezistența elevilor pentru a parcurge un text a scăzut semnificativ în ultimii 4 ani, arată un sondaj realizat la finalul anului trecut de publicația americană de educație EdWeek. Deși cercetarea nu răspunde și la întrebarea „de ce?”, vinovate, cel mai probabil, cred specialiștii din educație, sunt pandemia de COVID-19 și dispozitivele tehnologice care concurează pentru atenția elevilor. Cu un attention span al copiilor din ce în ce mai scăzut, profesorii simt că a devenit o provocare să-i mențină implicați în lectură o perioadă mai mare de timp. Care sunt soluțiile?
În școlile și grădinițele din România sunt 293 de mii de angajați. Redeschiderea acestora va depinde inclusiv de procentul personalului care se va vaccina anti-COVID, pe lângă rata de infectări și situația vaccinărilor la nivelul întregii populații. Din acest motiv, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a solicitat inspectoratelor școlare să transmită până pe 15 ianuarie câți angajați din învățământul preuniversitar sunt dispuși să se vaccineze. Însă aproape un sfert dintre inspectorate nici măcar n-au postat pe site-urile lor o trimitere vizibilă către campania de informare pentru vaccinul împotriva COVID-19, deși li s-a cerut asta în mai multe rânduri.
Neputință. Frustrare. Solidaritate. E ceea ce simt elevii români în legătură cu războiul de la granițele României. Dar pe lângă temeri, copiii au și multe curiozități. Profesorii de istorie Marcel Bartic, Gabriela Obodariu, Laurențiu Frunză și Dan Solcan povestesc, într-o discuție cu Școala 9, ce întrebări le pun elevii la orele de istorie și ce îngrijorări au.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.