Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Școala online a lăsat amprente pe sănătatea mintală a elevilor. Teamă, anxietate, nesiguranță, refuzul de a merge la școală. Psihoterapeutul Laura Cristea a explicat de unde poate izvorî fobia de școală, în ce măsură a fost adâncită de pandemie și ce trebuie să facă un părinte atunci când un copil pune frână înainte de a intra în curtea instituției de învățământ. Înainte de începerea anului școlar, un studiu realizat în SUA arăta că 66% dintre copii se simțeau anxioși cu privire la întoarcerea în bănci, după luni de învățat în online.
Am avut ocazia să particip în calitate de membru observator din partea Consiliului Elevilor la concursurile de directori și directori adjuncți din județul meu, Vrancea. Observator înseamnă că nu am avut voie să pun întrebări candidaților, din păcate. Am văzut profesorii devenind elevi și nu unii foarte bine pregătiți, am văzut profesori fără viziune, perorând discursuri lăbărțate și deloc concrete. În plină pandemie, când școala a fost în nemilosul joc online-offline, am întâlnit profesori care se visează directori, dar nu știu să lucreze pe calculator.
Un studiu recent arată că oamenii care cred în conspirații sunt mult mai reticenți în a se vaccina. Teoriile conspiraționiste, ca cele care spun că serurile provoacă infertilitate sau conțin cipuri, pot fi o barieră în decizia părinților de a-și lasă copiii să facă vaccinul. Mai mulți cercetători de la universități din Marea Britanie au făcut un experiment social și au descoperit că atunci când părinții află că susținătorii conspirațiilor nu sunt atât de mulți cum credeau, decid să-și vaccineze copiii.