Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
În Europa sunt mai multe țări în care tinerii pot să voteze de la 16 ani, cum sunt Austria, Malta, Estonia. În România, scăderea vârstei de vot ar adăuga doar puțin peste 2 procente la populația totală cu drept de vot. Școala 9 a vorbit cu un politolog, un sociolog și un consilier școlar despre ce ar însemna scăderea vârstei de vot și dacă este pregătit un adolescent pentru acest tip de implicare civică.
Elevii de la învățământul tehnologic ar putea să stea cinci ani la liceu în loc de patru, după cum arată una dintre propunerile de modificare a planurilor-cadru. Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație, atrage atenția că o astfel de măsură este în dezinteresul familiilor din care provin acești adolescenți, cele mai multe trăind în risc de sărăcie. Experta mai spune că variantele de planuri-cadru supuse dezbaterii publice de către Ministerul Educației sunt „o adaptare tristă“ a ceea ce învățau elevii la liceu în urmă cu 20 de ani.
Victor Negrescu a fost jurnalist înainte să fie om politic. Scria despre politicile europene înainte ca România să fie stat membru. Astăzi este vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European și este eurodeputatul cu cele mai multe proiecte pilot, majoritatea din domeniul educației și al digitalizării. Este și profesor invitat la Universitatea Saint-Louis din Bruxelles, parte a Universității din Louvain, una dintre cele mai prestigioase din Belgia. Într-un interviu pentru Școala 9, acesta a povestit despre ce înseamnă de fapt digitalizarea educației și cum se vede de la Bruxelles situația din România după mai bine de un an de criză sanitară.