O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
Nici Ministerul Educației, nici sindicatele din învățământ nu știu în acest moment câți profesori au murit de COVID de la începutul pandemiei. Doar o mică parte dintre inspectoratele școlare au colectat aceste date. Sorin Cîmpeanu a salutat inițiativa publicației Școala 9 de a aduce un tribut profesorilor care în această săptămână nu și-au mai putut îmbrățișa elevii și recunoaște că o statistică ar oferi o imagine mai clară asupra pierderilor suferite de sistem. Între timp, profesori și elevi din toată țara și din străinătate ne-au scris despre alți profesori răpiți de pandemie cărora le vor duce dorul.
Conducerea Școlii Gimnaziale Nr. 79 din București a venit cu completări, după ce Școala 9 a publicat un articol despre decizia acesteia de-ai reloca pe elevii de clasa a IV-a la demisolul Seminarului Teologic Ortodox, ceea ce a trezit îngrijorări printre părinții copiilor. Această soluție a apărut în contextul supraaglomerării instituției preuniversitare, o situație comună în Capitală. „Am separat spațiile sanitare”, explică, între altele, directoarea Liliana Murguleț.