Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.
Trei săptămâni de practică peste graniță i-a făcut pe mai mulți elevi de la singurul liceu din Vâlcea cu specializarea silvicultură să viseze la propria afacere, în condițiile în care verdele câștigă teren și în România, în curți, pe acoperișurile blocurilor și în clădirile de birouri. Aceeași experiență i-a ajutat să înțeleagă cum se pot folosi de tehnologie ca să creeze spații verzi. „Acum, ei văd un viitor în acest domeniu, le e mai clar ce implică”, spune Remus Răcășan, profesorul lor coordonator, alături de care au fost în Portugalia prin proiectul Erasmus +.
Ministerul Educației a justificat examenul de admitere la liceu adăugat Evaluării Naționale, măsură din noua lege a Educației deja în vigoare, prin faptul că sunt mulți elevi care se transferă după clasa a noua la o altă clasă sau liceu fiindcă au constatat că nu li se potrivește specializarea. Școala 9 a cerut tuturor inspectoratelor școlare din țară numărul transferurilor. Sub 4% dintre elevi ajung să se transfere, potrivit datelor oferite de 15 dintre acestea. Un expert în educație și un profesor de matematică cu experiență arată de ce dublarea examenului la clasa a opta nu va rezolva problema orientării școlare a elevilor.