Cei mai mulți părinți se bucură că ies din școala virtuală copiii lor și intră în clase de astăzi, după o vacanță de o lună. Orele cu prezență fizică îi îngrijorează însă pe restul: se întreabă cum o să-i afecteze COVID-19 pe elevi în caz că se îmbolnăvesc, dar și cum o să se protejeze ceilalți din familie, dacă virusul va ajunge de la școală în casele lor. Încă nu se simt în siguranță. Tatăl unui elev, administratorul unui grup de Facebook dedicat părinților, spune că înainte de vacanța prelungită de primăvară au atras atenția că se încalcă măsurile anti-coronavirus în anumite școli, dar nu au fost ascultați.
Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.
Dezbaterile pro și contra folosirii mobilelor în instituțiile de învățământ preuniversitar continuă în întreaga lume. În Franța, de exemplu, acestea sunt interzise în timpul orelor de curs. O cercetare publicată de site-ul australian The Conversation arată, însă, că telefonul mobil poate însemna mai mult pentru un elev decât o metodă ușoară de distragere a atenției: îl poate ajuta să dobândească abilități noi.