
Ioan Ianoș – profesor universitar emerit, geograf, director al Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea din București. Este autorul a circa 300 de lucrări, axate în principal pe dinamica urbană, dezvoltare regională și interacțiunea om-mediu. Este membru al unor comisii de specialitate ale Uniunii Internaționale de Geografie și membru în comitetele de redacție a trei reviste internaționale cotate ISI; Distinguished Scholar Award, primit din partea Asociației Geografilor Americani (Tampa -2014). A fost consilier la Comisia de învățământ a Camerei deputaților (2005-2006), președinte al Comisiei de Științe Exacte și Științe ale Naturii a ARACIS (2007-2015), membru al Consiliului de etica a cercetării (2007-2010) și al Consiliului de etică și management universitar (2017-2019), membru al Consiliului de Finanțare a învățământului superior (2015-2019), membru (1994-2010) și Președinte al Comisiei Științele Pământului din CNATDCU (2012-2016), membru al Consiliului ARACIS (2015 –prezent).

Teoria autodeterminării spune că cea mai eficientă metodă de a învăța o limbă străină este de a-ți seta niște motivații personale, astfel încât învățarea acelei limbi să devină ceva personal pentru tine. O cercetătoare britanică explică, într-o analiză The Conversation, cum funcționează această teorie și de ce faimoasa aplicație Duolingo are și efecte negative.
Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?
„Cel mai mare impact este atunci când profesorii lucrează împreună și discută despre impactul lor”, crede profesorul John Hattie. Autor al mai multor volume despre ce înseamnă o educație cu impact, cel mai cunoscut - „Învățarea vizibilă”, profesorul a rezumat, într-un interviu pentru Școala9, care sunt indicatorii la care un stat ar trebui să se uite dacă vrea o școală mai bună. Spoiler: nu este infrastructura. Și nici curriculumul.