Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Magdalena Zoppi locuiește împreună cu cele trei fiice în Zurich, Elveția. Românca a povestit pentru Școala9 ce înseamnă sistemul educațional din țara care își plătește cel mai bine din Europa profesorii și în care sunt cei mai puțini copii cărora le e teamă de eșec. Fetele ei fac la școală ore de pian, vioară, balet, cursuri de mers pe bicicletă în trafic și au învățat să folosească mijloacele de transport în comun. „Noi uităm că în era tehnologiei tot ce ne mai rămâne nouă, ca ființe, este empatia, solidaritatea, prietenia și respectul pentru lumea înconjurătoare”, crede românca.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
