„Nu e loc în lume pentru matematică urâtă”, scrie Godfrey H. Hardy în eseul Apologia matematicianului (1940). Cu această convingere, abstractul și arta se împletesc inclusiv în educație. La fel de relevantă este observația și în 2025: ne-o spun împreună artiști, matematicieni, profesori și elevi, într-un schimb de idei ca într-un forum.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Studentele afgane se tem că își vor pierde accesul la învățământ și chiar viața. Educația, în special a fetelor, are enorm de suferit după ce talibanii au preluat puterea. Trupele americane din Afganistan țineau sub control ascensiunea talibanilor dar, după retragerea lor, fundamentaliștii islamici au avansat și au instaurat teroarea. Visul tinerelor hotărâte să studieze s-a prăbușit într-o țară în care doar 65.4% dintre cei între 15 și 24 de ani știu să scrie și să citească.