Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
Un copil în vârstă de 7 ani, din Germania, este prea bolnav ca să poată merge la școală. În locul său, Joshua Marinangeli a trimis un avatar, un robot prin intermediul căruia poate interacționa cu profesorul. E de ajuns ca ochii robotului să „clipească” și profesorul înțelege că Joshua dorește să intervină sau să răspundă la o întrebare adresată elevilor din clasă. Digitalizarea școlii a fost accelerată de Covid-19 și roboțeii-elevi ar putea fi soluția pentru copiii cu diferite afecțiuni să-și continue studiile alături de colegii lor. Și platformele educaționale online vor avea o viață lungă.
„Cred că toți te vedeau doar ca pe o notă”, spunea o studentă chineză, reflectând asupra perioadei din liceu. Ce înseamnă notele pentru elevii și studenții chinezi? Cum se vede educația într-o țară care se situează constant pe primele locuri în clasamentul PISA?