OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Doi părinți de la creșa „Sfântul Andrei” din Sectorul 5 al Capitalei acuză mai multe probleme după ce instituția a fost preluată de inspectoratul școlar, subordonat Ministerului Educației (ME). Aceștia spun că au început să primească liste cu diverse cumpărături, de la șervețele la detergenți, iar personalul s-a înjumătățit. Îngrijitoarele susțin că au fost mutate inițial la o altă creșă din sector care nu era încă deschisă și că salariul le-a scăzut cu aproape o treime. Conducerea instituției și inspectoratul școlar neagă acuzațiile. ME a preluat 199 de creșe anterior gestionate de primării.
Expertul în educație Cristian Hatu a explicat pentru Școala 9 cum nerespectarea unor reguli sociale își poate avea rădăcina în modul în care se predă matematica și în învățatul mecanic. Când elevul uită formula, cheia de înțelegere, nu mai știe să rezolve probleme care ar trebui să fie logice. „Ca o consecință a faptului că nu își mai amintesc regulile matematice, își zic: regulile astea n-au nicio logică. Or mărind cercul, asta conduce la o raportare proastă la reguli”, crede Cristian Hatu. Prin proiectele dezvoltate în cadrul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, expertul a format profesorii de fizică și chimie din țară să își schimbe modul de predare - cu creta în mână, de la tablă – și să adopte metoda investigației.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
