
Sunt student în anul trei deja la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Sunt pasionat de film, de haine și de scris.

În orașul cercetătorilor, un grup de tineri de la Institutul de Științe Spațiale calculează parametri cosmici, analizează date, construiesc cataloage de găuri negre și contribuie la una dintre cele mai mari misiuni ale Agenției Spațiale Europene.
Georgiana Riglea a fost un copil care a învățat în clasele primare că ea „nu poate”. Mai târziu, la facultate, profesorii au reușit să-i pună în valoare calitățile și așa a reușit să prindă încredere. De doi ani s-a decis să renunțe la jobul confortabil, dar care nu prea îi aducea satisfacții personale și a mers să predea la sat, în medii vulnerabile. Vrea să pună în valoare calitățile copiilor și să-i ajute „să crească niște adulți sănătoși, fără frustrări”.
Fiecare am făcut (credem noi) măcar o dată un set de analize medicale cu scopul de a ne evalua starea de sănătate. Acum, haideți să ne amintim cum am procedat. Am început să ne impunem, cu vreo două săptămâni înainte de controlul cu pricina, un stil de viață sănătos, am consumat mai puține grăsimi și glucide, am consumat legume și fructe, am mers pe jos cel puțin douăzeci de minute pe zi, pentru ca rezultatele analizelor să fie bune? Apoi, după ce analizele au revelat un indice glicemic sau nivel al colesterolului în parametri normali, am continuat cu modul de viață pre-analiză, nu? Știm, știm, răspunsul este negativ în ambele cazuri, fiindcă nu vrem să ne furăm singuri pălăria când vine vorba de sănătatea noastră. De ce însă, atunci când vine vorba de evaluarea nivelului de competențe al copiilor personali sau al elevilor noștri ne place să denaturăm rezultatele?