A absolvit Facultatea de Limbi Străine și a lucrat mulți ani în print. De curând și-a (re)descoperit pasiunea pentru predat – i se mai spune și „profa de germană”. Are copii și pisici.
În timpul liber traduce și scrie cărți.
Rușine față de propriul corp, asta simt tinerele după numai șapte minute în care au urmărit „conținut despre frumusețe”, arată un studiu desfășurat recent în Australia, la care au participat 100 de femei între 17 și 25 de ani. Astfel apar și tulburările de alimentație. În ultimii ani, aproape s-a dublat numărul persoanelor afectate de această boală psihică. Eating Disorders Victoria, o clinică care oferă servicii de sănătate mintală, a înregistrat o creștere de 300% între 2021 și 2022.
Florin Bucuțea, din comuna Dăișoara, județul Brașov, a pornit într-o misiune împotriva curentului. În timp ce bibliotecile de la țară se închid una câte una, el le înființează. Prima a fost cea din satul său, dar au urmat alte cinci sate unde a mobilizat comunitatea: profesorii, preotul, primarul și oricine a mai vrut să pună umărul. Tânărul de 28 de ani crede că toți copiii, indiferent de locul în care s-au născut, merită să aibă acces la lumea cărților.
De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?