
A absolvit Facultatea de Limbi Străine și a lucrat mulți ani în print. De curând și-a (re)descoperit pasiunea pentru predat – i se mai spune și „profa de germană”. Are copii și pisici.
În timpul liber traduce și scrie cărți.

Școala, unde stăm până la 7 ore într-o zi e un spațiu unde se consumă multe emoții, ale profesorilor și elevilor deopotrivă. Ce se poate întâmpla atunci când profesorul se folosește de autoritatea sa contra elevului? Aceasta este povestea mea, a unei eleve care a greșit fiindcă asculta rock și se îmbrăca în negru. Dar e o poveste despre „se poate”, fiindcă în final am reușit să mă eliberez de sforile care se tot strângeau în jurul meu.
Războiul din Ucraina a pus familii cu copii pe drumuri. Am văzut imaginile sfâșietoare de la granițele românești, oameni cu viețile într-un bagaj și fețe plânse. Unicef estimează că în acest moment 350 de mii de copii ucraineni nu mai au acces la educație, dar aproape toți cei 8 milioane vor fi afectați într-un fel de conflict. Războaiele globale au răpit dreptul la educație pentru 27 de milioane de copii în acest moment.
Școala românească se confruntă de ani buni cu un deficit de cadre didactice în special în zona științelor. În acest an, peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau au intrat la catedră. La nivel global, este nevoie de 44 de milioane de învățători și profesori. Doi profesori, de fizică și de matematică, au explicat pentru Școala 9 cum învață noile generații și de ce e nevoie de personal tânăr care să intre în sistem.