
A absolvit Facultatea de Limbi Străine și a lucrat mulți ani în print. De curând și-a (re)descoperit pasiunea pentru predat – i se mai spune și „profa de germană”. Are copii și pisici.
În timpul liber traduce și scrie cărți.

Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
Robert Dragomirescu a încercat din clasa a VII-a să se califice la Olimpiada Internațională de matematică. A reușit după patru ani, în 2021, când s-a întors cu o mențiune, însă această performanță n-a făcut decât să-l motiveze să țintească și mai sus. Luna aceasta, Robert, în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București (ICHB), a venit în țară cu medalia de aur, contribuind, astfel, la punctajul care a adus România pe primul loc în Europa și pe locul al cincilea la nivel mondial. Robert a vorbit, pentru Școala 9, despre muncă și gestionarea eșecului, dar și despre importanța pauzelor. Escalada e una dintre activitățile lui preferate și își face timp pentru ea.
„Când am văzut Bucureștiul pe geamul avionului, am început să plâng”. Poveștile primilor studenți care au plecat cu burse Erasmus, spuse la 18 ani de când România a intrat în UE și într-un moment în care redefinim ce înseamnă Europa pentru noi.