A absolvit Facultatea de Limbi Străine și a lucrat mulți ani în print. De curând și-a (re)descoperit pasiunea pentru predat – i se mai spune și „profa de germană”. Are copii și pisici.
În timpul liber traduce și scrie cărți.
Doar patru țări au reușit să aterizeze pe Lună: Rusia (Uniunea Sovietică), Statele Unite ale Americii, China și acum India. Dar în august în mod special a avut loc o adevărată cursă între Rusia și India, iar linia de final era reprezentată de punerea unei sonde pe satelitul nostru natural, Luna. India a câștigat această cursă, dar, cum se întâmplă deseori în știință și tehnologie, victoria este cel mai probabil a tuturor.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
Tot mai puțini tineri se înscriu la facultate în România în fiecare an. Termină facultatea doar jumătate. De altfel, țara noastră este pe ultimul loc în Europa la numărul de tineri între 24 și 35 de ani cu studii superioare - 23%, față de o medie europeană de peste 40%. În același timp, avem și cei mai săraci tineri din Europa, așa că odată cu majoratul, în viața lor apare dilema: job sau facultate? Unii încearcă să le îmbine. Școala 9 a discutat cu două studente care lucrează în timpul studiilor. Sunt la buget și încearcă să rămână așa fiindcă nu sunt sigure că ar putea plăti taxele care ajung în România și la 15.000 de lei.
