
A absolvit Facultatea de Limbi Străine și a lucrat mulți ani în print. De curând și-a (re)descoperit pasiunea pentru predat – i se mai spune și „profa de germană”. Are copii și pisici.
În timpul liber traduce și scrie cărți.

Anul trecut, olimpicii români au obținut peste 200 de medalii la competiții internaționale. Elevi care se pregătesc an de an, care lucrează suplimentar și trăiesc pentru a duce steagul României pe podiumul olimpiadelor internaționale, se găsesc în acest an fără un țel. Ministerul Educației a decis să suspende organizarea oricăror concursuri de acest gen. Asemenea sportivilor, și „creierele” trebuie antrenate cu gândul la o competiție. Unde mai pui că rezultatele la concursurile internaționale le-au asigurat multora locuri la universități prestigioase din lume.
Cristina Hermeziu, Marius Chivu, Lavinia Bălulescu, Irina-Roxana Georgescu și Alex Moldovan au povestit, pentru Școala 9, ce a însemnat pentru ei participarea la olimpiada de Limba și literatura română din viața lor de elevi, cum se pregăteau pentru concurs, dar și cum i-a ajutat mai târziu în carieră. La începutul săptămânii, Ministerul Educației a anunțat reluarea olimpiadelor după doi ani de pauză din cauza pandemiei și că vor actualiza lista și cu disciplinele care au fost omise inițial, printre care româna și istoria.
Un politician texan a întocmit o listă cu cărți care ar trebui să dispară din bibliotecile școlare fiindcă le produc elevilor „disconfort”. Cele 850 de cărți abordează în marea majoritate teme precum identitatea de gen și antirasismul. Printre ele sunt și cărți premiate. Ironia face ca unul dintre titluri să fie chiar „Anul în care au fost arse cărțile”, de Nancy Garden, care spune povestea unui profesor care încearcă să scoată din școală toate cărțile despre educație sexuală.