Jurnalist cu 20 de ani de experiență în presa scrisă. A lucrat la Mediafax, Evenimentul zilei, Gazeta sporturilor și Libertatea.
Să fii profesor la țară sau în urbanul mic e cu totul altă poveste decât a fi profesor în școlile bune de la oraș. Avea să vadă cu ochii ei asta, acum șapte ani, profesoara de română Ivona Munteanu, când a ajuns la Budești, Călărași. Primul ei an la catedră. Spune că dacă n-ar fi fost rețelele de profesori ale unor ONG-uri, probabil ar fi renunțat. Am discutat la REZOLVAT despre „singurătatea profesorilor” și burnout-ul din educație, dar și despre posibile soluții.
Asta este întrebarea pe care o lansează Letiția Pârcălăbescu, lector de la Universitatea Heidelberg din Germania, specializată pe machine learning. Am analizat alături de ea rezolvările pe care ni le-au dat trei aplicații care se folosesc de inteligența artificială la probleme de matematică, informatică și limba română. Am aflat folosindu-le că dacă vrei ca boții să-ți rezolve tema, nu ai garantată o notă bună, dar abilitățile cu procesul nu sunt de lepădat. Totuși, e bine de știut că „mâna” AI e greu de detectat, chiar și prin aplicații specifice.
Nina și Mircea Nedea, profesori de biologie, pregătesc de zece ani copii din medii defavorizate, care își doresc să ajungă medici, pentru a susține examenul de admitere la Facultatea de Medicină. Fac asta de zece ani și, în acest timp, echipa s-a îmbogățit și cu profesori de fizică și chimie. Cu toții s-au angajat la o misiune pentru țară, având în vedere că, anual, din universitățile de medicină românești ies puțin peste 14 mii de absolvenți, mai puțin de jumătate decât numărul celor care termină o specializare în afaceri, drept sau administrație. România este una dintre țările europene cu cel mai mare deficit de cadre medicale pe cap de locuitor - cu 2,9 medici la mia de locuitori.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.