Jurnalist cu 20 de ani de experiență în presa scrisă. A lucrat la Mediafax, Evenimentul zilei, Gazeta sporturilor și Libertatea.
„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
O directoare dintr-un sat din Călărași lucrează cu un ONG național pentru a face din școală un loc primitor pentru cei mai vulnerabili copii.
Au început să își testeze antidrog elevii de prin 2015, când primul copil a fost luat cu salvarea de la orele de practică. Dar nu s-au oprit acolo. După testarea de la început de an școlar, urmează consilierea psihologică și școlară, coaching, ținerea din scurt a absențelor, legătura strânsă cu familia. Acest sistem de sprijin este implementat la un liceu tehnologic în regim dual de la Brașov. În încheierea primei serii REZOLVAT dedicate temei abandonului școlar, vă prezentăm modelul prin care Școala Profesională Germană Kronstadt reușește să-i țină pe unii dintre cei mai vulnerabili elevi în școală.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.