
Jurnalist cu 20 de ani de experiență în presa scrisă. A lucrat la Mediafax, Evenimentul zilei, Gazeta sporturilor și Libertatea.

În ultimul an, pe fondul pandemiei, criticile îndreptate asupra profesorilor s-au înmulțit: fie că au venit din partea elevilor, părinților sau din partea colegilor de cancelarie. Afirmația profesoarei Cristina Tunegaru că 40% dintre profesori ar fi analfabeți funcțional i-a încurajat pe unii dintre membrii societății civile să reitereze și ei nemulțumirile lor. Am vorbit cu Cornelia Popa - Stavri, secretar general al celei mai mari federații de sindicate din învățământ, pentru a înțelege mai bine prin ce trec profesorii, cum se poziționează față de aceste critici și cât de eficientă este de fapt evaluarea cadrelor didactice astăzi.
Tot mai puțini tineri se înscriu la facultate în România în fiecare an. Termină facultatea doar jumătate. De altfel, țara noastră este pe ultimul loc în Europa la numărul de tineri între 24 și 35 de ani cu studii superioare - 23%, față de o medie europeană de peste 40%. În același timp, avem și cei mai săraci tineri din Europa, așa că odată cu majoratul, în viața lor apare dilema: job sau facultate? Unii încearcă să le îmbine. Școala 9 a discutat cu două studente care lucrează în timpul studiilor. Sunt la buget și încearcă să rămână așa fiindcă nu sunt sigure că ar putea plăti taxele care ajung în România și la 15.000 de lei.
ANALIZĂ. Lipsa de timp, de cunoștințe, dar și de interes îi face pe elevi să umple pagini de caiet cu teme copiate de la ChatGPT, cu tot cu informații complicate sau greșite. Și profesorii îl folosesc, însă de cele mai multe ori, îi cer să adapteze, să simplifice. Am discutat cu câțiva profesori despre sarcinile pentru care apelează la inteligența artificială și cum li s-a schimbat predarea odată cu pătrunderea acestei tehnologii de ambele părți ale catedrei.