
Jurnalist cu 20 de ani de experiență în presa scrisă. A lucrat la Mediafax, Evenimentul zilei, Gazeta sporturilor și Libertatea.

OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Diandra Fechita din Tămășeni, Neamț, și Fabian Leiba din Vărbilău, Prahova, au făcut traininguri pentru copiii de la sat despre cum să folosească resursele de pe internet pentru școală. Așa au înțeles că fără modele, mulți dintre copii se pierd pe drum. Au o echipă de mentori formată din liceeni care îi motivează pe puștii de la țară să continue școala. Au reușit și să adune 50 de device-uri pentru copiii nevoiași. Cei doi văd pe viu, în jurul lor, la vecinii lor, ceea ce autoritățile pun în statistici: un sfert dintre copiii care ajung în clasa a opta nu mai dau la liceu și probabilitatea ca elevii să renunțe la școală crește cu cât părinții lor au mai puțină carte.
Prim-ministrul Regatului Unit, Rishi Sunak, a propus ca elevii să continue să învețe matematica până la vârsta de 18 ani, pentru a obține competențele de calcul necesare în viața de adulți, atât în carieră, dar și în viața de zi cu zi. The Conversation prezintă câteva exemple în care putem folosi matematica în viața de zi cu zi.