
Mihaela Ichim are 17 ani, învață la Colegiul Național „Unirea” din Focșani și-i place să observe, să analizeze și, când e cazul, să ia atitudine, mai ales în reprezentarea elevului.

PODCAST REZOLVAT După zeci de ani de predat, Mirela Ștețco a ieșit din învățământ, deși era în vârful carierei. Și-a dat seama că ce făcea, nu făcea bine. „Am avut câteva momente în care am înțeles că ceea ce fac este profund greșit”. N-a părăsit însă domeniul, ci a pus umărul la creșterea Teach for Romania, un ONG care caută oameni cu potențial, îi pregătește să devină profesori în medii vulnerabile din țară și îi susține în parcursul lor acolo. Teach for Romania a pornit de la ideea că fiecare elev trebuie să aibă acces la educație de cea mai bună calitate. Ce a funcționat în acești zece ani și poate fi replicat la scară mai mare?
De câteva luni întrebările elevilor, părinților, profesorilor și altor actori din educație despre cum se face școală în vreme de pandemie nu se mai opresc. Iar pragul de peste patru mii de cazuri noi de infectări din ultimele zile a venit cu mai multe incertitudini și frici. Am încercat să răspundem la ele prin intermediul unor experți în sănătate publică, educație și administrație locală. Pentru că, la intersecția dintre aceste domenii, se află soarta școlilor din România.
Cu o jumătate de oră pe săptămână de muzică la clasele a noua și a zecea, generații de elevi români ajung să vadă un instrument muzical doar la televizor. De aici a pornit BeatAgora și într-un an au implicat în proiect 6.000 de elevi din toată țara, din care 70 au învățat să cânte la un instrument, cât trei clase de liceu vocațional. Și o fac în 11 trupe nou înființate. Toate astea la clase cu profil real. „Riscăm să avem niște generații de super IT-iști, niște super magicieni ai lui 1 și 0, dar care să aibă emoție zero”, crede muzicianul Zoli Toth, fondatorul fostei trupe Sistem. Într-un interviu pentru Școala 9, a povestit cum ia naștere o nouă generație „liceenii Rock’n’Roll”.