
Mihaela Ichim are 17 ani, învață la Colegiul Național „Unirea” din Focșani și-i place să observe, să analizeze și, când e cazul, să ia atitudine, mai ales în reprezentarea elevului.

În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
În vârstă de 56 de ani, arhitectul african Diébédo Francis Kéré are o poveste impresionantă. Este primul laureat de culoare al Premiului Pritzker 2022, considerat Nobelul în arhitectură. Prima sa clădire construită a fost chiar școala de la el din sat. Astăzi, pe lângă marile proiecte pe care le-a făcut în toată lumea, construiește școală după școală pe tot continentul african, unde zeci de milioane de copii nu învață fiindcă fie nu au unde, fie sunt prea săraci.
România va fi educată dacă vom reuși să-i atragem către cariera didactică pe cei mai buni absolvenți din România, crede profesorul Doru Căstăian. Acesta a realizat pentru Școala 9 o analiză a raportului „România Educată” și a subliniat că o nouă reformă îi găsește astăzi pe profesori „cu excepţiile de rigoare, slab pregătită ştiinţific, tot mai puţin cultivată, confuză moral, cinică, lipsită de luciditate.” De aici și nevoia de a forma un corp profesoral „educat, consistent moral, principial, dornic să afle și să înțeleagă cu voluptate și pasiune”.