
Mihaela Ichim are 17 ani, învață la Colegiul Național „Unirea” din Focșani și-i place să observe, să analizeze și, când e cazul, să ia atitudine, mai ales în reprezentarea elevului.

„Toți dansatorii când stau în bancă ba dau din picior, ba se joacă cu pixul.” Și dacă părinții lor sunt atenți la asta, îi pot ajuta să transforme extraenergia lor în artă. Se întâmplă asta la Școala performativă de la Centrul Național al Dansului București. Și săptămâna trecută, pe 26 mai, micii absolvenți ai cursurilor de dans contemporan și-au dat examenul final pe scenă, în fața celor dragi. O celebrare a mișcării într-o lume tot mai sedentară.
Deși vacanța de iarnă s-a încheiat de mult, noul pachet de legi în domeniul educației întârzie să apară. Ligia Deca, actualul ministru al Educației, s-a răzgândit: deși promisese că va face publice legile modificate ulterior dezbaterii publice, aceasta se eschivează și anunță că legile nu vor fi prezentate decât în momentul în care intră deja pe circuitul de avizare interministerială, potrivit Edupedu.ro.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.