Mihaela Ichim are 17 ani, învață la Colegiul Național „Unirea” din Focșani și-i place să observe, să analizeze și, când e cazul, să ia atitudine, mai ales în reprezentarea elevului.
Peste jumătate din copiii din România contemplă ideea de a-și construi viitorul în străinătate, din cauza lipsei de oportunități educaționale și a neîncrederii sau nemulțumirii față de condițiile de viață din România. Această statistică ar trebui să ne cutremure pe toți: de la „simpli” cetățeni, până la guvernanți. Din păcate însă, am ajuns să mă număr și eu printre ei.
Laura Stifter (29 de ani) este profesoară de religie la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din București. Singura nevăzătoare din cancelarie. Deficiența de vedere ar fi putut să-i fie o piedică în a-și urma visul de a fi profesoară, mai ales că mulți o trimiteau la catedră într-o școală specială. Nu a renunțat. Astăzi predă religia prin dezbateri libere pe teme despre moralitate și își dedică restul timpului să militeze pentru incluziune.
Succesul este participarea la o olimpiadă, dar și când un copil reușește să-și țină creionul singur în mână sau când poate să învețe mai mult de cinci litere într-un semestru. Asta crede Antonela Samson, profesoară psihopedagog la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din București. Lucrează de 18 ani cu copiii cu cerințe educaționale speciale și ne-a povestit ce înseamnă asta și cum ar putea fi adresate provocările din sistem.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.