
Mihaela Ichim are 17 ani, învață la Colegiul Național „Unirea” din Focșani și-i place să observe, să analizeze și, când e cazul, să ia atitudine, mai ales în reprezentarea elevului.

La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.
Mii de copii se întorc în țară anual și se înscriu la școală. În 2020, anul în care a izbucnit pandemia, au fost peste 8 mii, cu 6% mai mult decât în 2019. Școala 9 a mers în Suceava, județul unde s-au înscris la școală 700 de copii reveniți din alte țări, numărul cel mai mare din toată țara, devansând chiar și Bucureștiul. În Teleorman, s-a întors un număr dublu față de dinainte de pandemie. Cei mai mulți dintre părinți spun că picătura care a umplut paharul a fost criza sanitară și că oricum visau demult să se întoarcă acasă. Începând de luni veți citi poveștile lor, ale copiilor care se românizează și ale părinților atrași magnetic și adesea naiv de pământul unde le sunt rădăcinile. În seria de reportaje „Întoarcerea” veți afla și povestea profesorilor care de ani buni trec, prin acești elevi veniți din Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania printr-un schimb de experiență internațional.
Într-un sat din Argeș, chiar înainte să înceapă oficial școala, copiii s-au întors în bănci. Doar că în locul caietelor și manualelor, aceștia au stat la mese acoperite cu mușama, pregătiți cu sucitoare și aluat să afle toate secretele pregătirii gogoșilor. Fundațiile comunitare din toată țara au organizat vara asta 33 de școli de vară ca să aducă științele mai aproape de copii.