
Cercetător în educație, specializat în consilierea carierei, utilizarea tehnologiei digitale și pedagogii inovative. Timp de 12 ani a lucrat în cadrul Laboratorului de Consilere și management educațional de la Institutul de Științe ale Educației. În prezent urmează studii doctorale la Universitatea din București.

Fiecare am făcut (credem noi) măcar o dată un set de analize medicale cu scopul de a ne evalua starea de sănătate. Acum, haideți să ne amintim cum am procedat. Am început să ne impunem, cu vreo două săptămâni înainte de controlul cu pricina, un stil de viață sănătos, am consumat mai puține grăsimi și glucide, am consumat legume și fructe, am mers pe jos cel puțin douăzeci de minute pe zi, pentru ca rezultatele analizelor să fie bune? Apoi, după ce analizele au revelat un indice glicemic sau nivel al colesterolului în parametri normali, am continuat cu modul de viață pre-analiză, nu? Știm, știm, răspunsul este negativ în ambele cazuri, fiindcă nu vrem să ne furăm singuri pălăria când vine vorba de sănătatea noastră. De ce însă, atunci când vine vorba de evaluarea nivelului de competențe al copiilor personali sau al elevilor noștri ne place să denaturăm rezultatele?
Elevii de clasa a opta care au susținut astăzi proba la matematică din cadrul Evaluării Naționale au avut de rezolvat varianta cu numărul 2. Aproape 150 de mii de absolvenți au avut de rezolvat cele trei subiecte.
Mediul familial influențează performanța școlară a copiilor din Marea Britanie la fel de mult ca acum aproape o sută de ani, arată un nou studiu de amploare realizat de Universitatea din York, scrie Science Daily. „Copiii din medii sărace sunt predispuși să obțină note mai mici”, spune autoarea studiului.