
Cercetător în educație, specializat în consilierea carierei, utilizarea tehnologiei digitale și pedagogii inovative. Timp de 12 ani a lucrat în cadrul Laboratorului de Consilere și management educațional de la Institutul de Științe ale Educației. În prezent urmează studii doctorale la Universitatea din București.

Elevul Mădălin Ghiuler mergea șase kilometri pe jos, prin pădure și pășuni, din satul Mahriu, Vrancea, până la școala din comună. Ajungea rar nu doar din cauza distanței, ci și pentru că nu era deloc motivat. Abia la liceu, un colegiu tehnic din Focșani, a prins drag de învățătură. „Fie ultimul din bancă, fie primul din bancă, fie cel blond, fie cel brunet, toți trebuie priviți la fel și integrați”, spune astăzi tânărul de 26 de ani, profesor de matematică la Liceul cu program sportiv din Focșani. Știe că el a fost excepția, fiindcă regula sunt elevii care umplu statisticile Ministerului Educației la capitolul abandon școlar. Iată povestea sa, cum a relatat-o acesta pentru cititorii Școala 9.
Copiii încep să înțeleagă minciuna încă de la o vârstă fragedă. Mai mult, potrivit studiilor, chiar dacă este greșit să minți, acest lucru poate indica, de asemenea, o dezvoltare sănătoasă a creierului la copii și reprezintă o etapă cognitivă. Există și minciuni nevinovate care se numesc minciuni „albe”. O cercetare citată de The Conversation a urmărit comportamentul copiilor și relația lor cu minciuna de la 18 luni până au împlinit 2 ani și jumătate.
Cum se descurcă cea mai mare școală din țară cu înscrierile la clasa pregătitoare, în vremea coronavirusului.