
Cercetător în educație, specializat în consilierea carierei, utilizarea tehnologiei digitale și pedagogii inovative. Timp de 12 ani a lucrat în cadrul Laboratorului de Consilere și management educațional de la Institutul de Științe ale Educației. În prezent urmează studii doctorale la Universitatea din București.

Democrație, istoria legionarismului, educație sexuală. Dacă 2024 ar fi un orar școlar, noi am pune clar materiile astea în el. Ce am citit anul ăsta, ne-a plăcut și vrem să dăm mai departe? De la povești despre homeschooling și importanța cititului, la investigații despre hărțuirea din mediul academic și educația civică, fiecare text a venit cu lecții valoroase. Am făcut o listă cu articole împreună cu colaboratorii noștri.
Mai puțin de jumătate din timpul de muncă al unui profesor este rezervat predării efective. România nu face excepție. O cercetare realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată cât anume predau profesorii în cele 37 de țări membre și cât timp rezervă celorlalte activități din afara orelor. În Finlanda, de pildă, una dintre țările cu cel mai bun sistem educațional al lumii, profesorii de liceu predau 3 ore pe zi sau chiar mai puțin. În România, media e de cinci-șase ore.
O dată cu schimbarea conducerii, în plinul scandal al cursului universitar plagiat, Ministerul Educației și-a schimbat și strategia de comunicare. Aceasta este observabilă pentru toți cei care urmăresc modul în care instituția comunică pe Facebook, Instagram și în relația cu presa. Turul zilnic al lui Sorin Cîmpeanu la televiziuni a fost înlocuit de o distanță aparentă față de reprezentanții celei de-a patra puteri în stat, instituționalizată sub forma numirii unui purtător de cuvânt. Aceasta a fost, de altfel, și prima mutare a Ligiei Deca o dată cu instalarea sa pe Berthelot: numirea în această funcție a unei tinere profesoare, inițiatoare a proiectului Școlii de gramatică, implicată în societatea civilă, doctorul în filologie Corina Popa.