
Cercetător în educație, specializat în consilierea carierei, utilizarea tehnologiei digitale și pedagogii inovative. Timp de 12 ani a lucrat în cadrul Laboratorului de Consilere și management educațional de la Institutul de Științe ale Educației. În prezent urmează studii doctorale la Universitatea din București.

Pedala pe accelerație, muzica la maxim, viteză, hai, acum, repede, repede, repede. Astea ar putea fi indicațiile de pe un platou de filmare și, dacă ar fi așa, nu m-aș speria. Aș înțelege că anumite convenții cum ar fi cea în care realitatea este întreruptă pentru a face loc imaginației trebuie să se întâmple, altfel vor fi probleme și mai mari decât acest make-believe al artei. Numai că aceste cuvinte de mai sus nu sunt fictive, ni se întâmplă la fiecare sfârșit de noiembrie. Nu mai suntem oameni, se pare, ci am devenit doar un „accesoriu” al sărbătorilor de iarnă. Trebuie să intrăm în atmosfera creată atât în mediul online, cât și în magazine și casele noastre când dăm drumul la radio, TV, internet. Nu era însă așa.
Mai sunt doar trei săptămâni din acest an școlar. Am intrat în a doua săptămână de grevă generală a profesorilor, ceea ce a însemnat o nouă pauză pentru elevi, într-un an în care au fost oricum mai multe vacanțe și în care nu s-au dat teze. Este primul an cu structura schimbată, în care semestrele s-au transformat în cinci module și nu s-au mai încheiat medii semestriale. Școala 9 a analizat împreună cu profesori și elevi structura pe module pe care au experimentat-o.
Un test de sarcină așezat pe o chiuvetă albă, puțin udă. Maria se uită la acel băț alb și simte că timpul s-a oprit în loc. Pe test se află două liniuțe roz închis, iar fata se gândește că dacă se uită destul de mult la el, poate va dispărea. Ele au rămas acolo și în doar cinci minute, i-au schimbat viața.