În Europa sunt mai multe țări în care tinerii pot să voteze de la 16 ani, cum sunt Austria, Malta, Estonia. În România, scăderea vârstei de vot ar adăuga doar puțin peste 2 procente la populația totală cu drept de vot. Școala 9 a vorbit cu un politolog, un sociolog și un consilier școlar despre ce ar însemna scăderea vârstei de vot și dacă este pregătit un adolescent pentru acest tip de implicare civică.
În urmă cu două luni, Școala 9 l-a vizitat pe Răzvan Murgu, băiatul care stă la câțiva kilometri de Prut, în satul Hermeziu - unde semnalul la Internet este foarte slab. Băiatul care tocmai a terminat clasa a VIII-a avea puține speranțe că va merge la liceu în Iași, deși este printre cei mai buni elevi din clasa lui, fiindcă părinții lui nu-și permit cheltuielile. La scurt timp după ce am publicat povestea sa, Răzvan a primit sprijin din partea unor organizații neguvernamentale și a unei firme IT, precum și meditații gratuite din partea a doi profesori de la Colegiul Național „Grigore Moisil“ din Iași.
Zece adolescente din comuna Frâncești, județul Vâlcea, au învățat de la bibliotecara Mariana Bărbulescu cum să aibă mai multă încredere în ele. Au învățat să aibă atitudine civică și că pot lupta pentru nevoile lor și ale comunității din care fac parte. Așa că s-au mobilizat și s-au dus în fața autorităților pentru a le cere să facă un parc și la marginea comunei. „Fetele mele”, le alintă Mariana Bărbulescu. Sunt doar o mică verigă din Girl Power Network, proiect al Fundației Progress. O rețea a fetelor puternice din rural pe care bibliotecarele de la sat le ajută să-și depășească piedicile.
