
Este jurnalist sportiv, face traduceri literare, are pisici, cărți, copil și o dorință enormă de a dormi.

Să raporteze numărul la cantitate, să numere în concentrul 0-3, să învețe cuvinte noi, să le conștientizeze înțelesul și să le utilize în contexte diferite și adecvate, să poată fi atenți la activități timp de 15-20 de minute, să cunoască părțile corpului uman și anumite caracteristici ale anotimpurilor. Sunt o parte dintre achizițiile pe care trebuie să și le însușească un copil la finalul grupei mici la grădiniță. Ema Tănase, profesor pentru învățământul preșcolar, le spune părinților ce trebuie să urmărească la copiii lor pe parcursului primului an de grădiniță.
Părinții unei clase de la Școala Nr. 12 „Herăstrău”, una din cele mai căutate instituții de învățământ din Sectorul 1 al Capitalei, au fost anunțați pe grupul de WhatsApp că trebuie să dea fondul clasei. Asta în condițiile în care toate școlile din România sunt online și, de obicei, acești bani erau folosiți pentru a cumpăra diferite consumabile sau echipamente pentru sala de clasă. Colectarea fondului școlii și al clasei rămâne o realitate a școlii românești. Ministerul Educației le reamintește periodic școlilor că fondul clasei trebuie colectat sub formă de donații, prin intermediul asociațiilor de părinți. Însă un studiu Salvați Copiii realizat în 2018 arată că aproape jumătate dintre părinți nu primesc chitanță când achită fondul clasei.
Școala 9 a vorbit cu șase tineri născuți după anul 2000 despre cum se poziționează față de dreptul de a vota. Trei dintre ei încă nu pot vota, pentru că sunt minori, dar fac apel la adulți să-și exercite acest drept și pentru ei la alegerile parlamentare din 6 decembrie. „Nu există vot greșit“, crede Crina. Are 17 ani, iar recent a fost infectată cu COVID și a folosit această perioadă de carantină ca să se informeze mai mult despre candidați. „România e ca o mașină de jucărie pe care părinții ne-au dat-o nouă să o reparăm“, spune și Ștefania de 15 ani.