Este jurnalist sportiv, face traduceri literare, are pisici, cărți, copil și o dorință enormă de a dormi.
Adolescenții nu se informează din surse clasice pentru că nu dețin controlul, ca pe TikTok, unde pot să crească viteza, pot să oprească videoclipul sau să-l ia de la capăt. Dar când au nevoie de confirmarea unei informații, copiii apelează la adulții din viața lor. Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, crede că ar trebui să ne folosim de încrederea asta. Într-un interviu pentru Școala9 a explicat cum ar putea arăta educația media în școală.
Îmi plăceau în copilărie și adolescență excursiile pe care dirigintele meu, profesor de geografie, le organiza duminica (am prins vremurile în care săptămâna avea șase zile lucrătoare, așa că noi aveam cursuri și sâmbăta, este adevărat, doar până la ora 12 – prindeam acasă, pe la 13, desenele animate cu Mihaela), în împrejurimile orășelului în care am crescut, bun prilej pentru a înțelege mai bine formele de relief, dar și pentru a ne cunoaște unii pe alții.
Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.