
Este jurnalist sportiv, face traduceri literare, are pisici, cărți, copil și o dorință enormă de a dormi.

De câteva luni întrebările elevilor, părinților, profesorilor și altor actori din educație despre cum se face școală în vreme de pandemie nu se mai opresc. Iar pragul de peste patru mii de cazuri noi de infectări din ultimele zile a venit cu mai multe incertitudini și frici. Am încercat să răspundem la ele prin intermediul unor experți în sănătate publică, educație și administrație locală. Pentru că, la intersecția dintre aceste domenii, se află soarta școlilor din România.
Să fii profesor la țară sau în urbanul mic e cu totul altă poveste decât a fi profesor în școlile bune de la oraș. Avea să vadă cu ochii ei asta, acum șapte ani, profesoara de română Ivona Munteanu, când a ajuns la Budești, Călărași. Primul ei an la catedră. Spune că dacă n-ar fi fost rețelele de profesori ale unor ONG-uri, probabil ar fi renunțat. Am discutat la REZOLVAT despre „singurătatea profesorilor” și burnout-ul din educație, dar și despre posibile soluții.
Papa Francisc a transmis un mesaj video în cadrul evenimentulul Global Compact on Education care a avut loc la joi, 15 octombrie. Suveranul Pontif subliniază faptul că educația este antidotul natural al culturii individualiste și că este nevoie de o regândire a școlii, astfel încât să transmită valori potrivite lumii în care trăim. Papa Francis a reluat ideea „culturii deșeurilor”, tradusă ca fiind goana după material care distruge „fără cap și fără inimă” resursele Planetei, pe care o blamează.
„Educația este una dintre căile cele mai eficiente pentru a umaniza lumea și istoria”, a mai spus Suveranul Pontif, la întrunirea de la Pontificia Università Lateranense. Școala 9 redă fragmente din discursul său.