
Este jurnalist sportiv, face traduceri literare, are pisici, cărți, copil și o dorință enormă de a dormi.

Anul acesta a venit cu o noutate pentru elevii cu CES (cerințe educaționale speciale): locuri speciale la admiterea în licee și școli profesionale, prin ordin de ministru. Dincolo de declarații, cum arată realitatea din teren? Îți prezentăm trei perspective în serial.
ALT-Școala. „Am plâns într-o cameră cu 25 de oameni pe care-i cunoscusem cu două zile înainte”, își amintește Gabriela Prundaru, președinta Asociației „Pe bune”, prima experiență într-un proiect Erasmus, în Ankara, din urmă cu 9 ani. Astăzi, lucrează la aplicație care să le ofere tinerilor experiențe de educație non-formală pe orice domeniu, așa cum a avut ea, dar și asociațiilor și companiilor să-i găsească mai ușor pe puștii pasionați. Proiectul Opportunity Hub a ajuns în finala competiției Innovators for Children organizată de Impact Hub București, în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale.
Majoritatea elevilor se reîntorc în bănci de astăzi. Alții rămân să facă școală online și mai este o categorie care deși figurează în catalog, nu mai face niciun fel de școală. Peste 15% dintre elevii români abandonează studiile. Ca să poți să combați fenomenul, e nevoie de o intervenție complexă. Nu e suficient un cadru didactic dedicat, nu e de ajuns un mediator școlar sau un asistent social care își face treaba. E vorba despre toți împreună și în plus, de autorități locale și naționale care să creeze condiții decente de trai. Florentina Tituleac, învățătoare într-o comună dezavantajată din Brașov, a descoperit acest lucru încercând să-i țină în clasă pe toți elevii ei. În ciuda eforturilor, nu a reușit. Povestea a cinci dintre elevii pentru care mai notează în catalog doar absențe, în Școala 9.