Sistemul educațional are alocat pentru anul acesta 2,1% din PIB. Este al 12-lea an consecutiv în care învățământul nu primește cei 6% promiși prin legea educației. „Probabil că cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin Educație”, a declarat fostul ministru al educației Mircea Miclea într-un interviu pentru Euronews, ca un comentariu la faptul că armata a primit 2,5% din PIB. Ministrul în funcție Ligia Deca a calificat bugetul din acest an drept „acoperitor”. Va primi însă educația vreodată 6% din PIB? Jurnalistul specializat pe economic Daniel Ionașcu explică modul în care se împarte bugetul și către ce se duce de fapt grosul banilor: pensii și salarii.
Cei în jur de 130 de mii de elevi care susțin astăzi prima probă a examenului de bacalaureat 2023 au avut la primul subiect de rezolvat mai multe cerințe pe baza unui text de George Călinescu - „Ion Creangă. Viața și opera”. La Subiectul al doilea cerințele s-au bazat pe o poezie de Alexandru Vlahuță, „A mele visuri”. Subiectul al III-lea le-a cerut elevilor de la Real să scrie un eseu în care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu. Elevii de la Uman în schimb au avut o caracterizare de personaj dintr-o operă la alegere tot din aceiași doi autori.
Salarii ca de medici pentru profesori, burse de studiu în străinătate „ca pe vremea lui Eminescu”, jandarmi la paza școlilor, uniformă. Sunt câteva dintre ideile „altfel” cu care vin unii candidați la prezidențiale. Puncte comune: majoritatea vorbesc de salarii, de burse și reducerea abandonului școlar. Am analizat propunerile pe educație din programele de țară ale tuturor celor 14 candidați pentru care vom merge la vot pe 24 noiembrie.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
