Scriere creativă, lectură, robotică, istorie vie, media, teatru, cultură cinematografică, procesare video, fotografie, interpretare muzicală, dezbateri. Fac toate parte din oferta de activități extra pe care multe școli le organizează, în completarea unui orar adesea rigid. Doar că mulți elevi nu mai au timp. Despre programul draconic al elevilor vorbesc profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș în editorialul Școala 9 și despre profesorii providențiali care au ieșit din programă și le-au pus în față dezbateri esențiale „despre filme, despre cărți, despre războaie și inegalități sociale sau despre libertate. A spiritului, dar și a persoanelor.”
Cristina Hermeziu, Marius Chivu, Lavinia Bălulescu, Irina-Roxana Georgescu și Alex Moldovan au povestit, pentru Școala 9, ce a însemnat pentru ei participarea la olimpiada de Limba și literatura română din viața lor de elevi, cum se pregăteau pentru concurs, dar și cum i-a ajutat mai târziu în carieră. La începutul săptămânii, Ministerul Educației a anunțat reluarea olimpiadelor după doi ani de pauză din cauza pandemiei și că vor actualiza lista și cu disciplinele care au fost omise inițial, printre care româna și istoria.
Elevii din județul Bacău au susținut săptămâna trecută simularea probelor la Limba Română și la Matematică pentru Evaluarea Națională. La prima probă, cea de la Limba Română, elevii au avut de argumentat dacă credința îi poate ajuta sau nu să treacă peste probleme. Întrebarea a creat dezbateri pe rețelele sociale. Maria Melente, profesoară de Limba Română la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, explică pentru Școala 9 de ce consideră că religia este o temă „deplasată” pentru un examen național, dar poate fi totuși folosită în exercițiile la clasă, și punctează erorile din formularea întrebării.