Georgiana Riglea a fost un copil care a învățat în clasele primare că ea „nu poate”. Mai târziu, la facultate, profesorii au reușit să-i pună în valoare calitățile și așa a reușit să prindă încredere. De doi ani s-a decis să renunțe la jobul confortabil, dar care nu prea îi aducea satisfacții personale și a mers să predea la sat, în medii vulnerabile. Vrea să pună în valoare calitățile copiilor și să-i ajute „să crească niște adulți sănătoși, fără frustrări”.
Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Fenomenul cumpărării lucrărilor de licență a umflat o piață gri de firme care cunoscând vulnerabilitățile din lege, nici măcar nu se ascund și se promovează intens pe internet. Școala 9 a investigat cazul a trei parteneri care își deschid SRL-uri ce oferă lucrări științifice și când ating plafonul de la care ar trebui să plătească TVA, le închid și deschid altele. O sursă din interior ne-a explicat exact cum funcționează aceste afaceri și cum reușesc în final să fenteze inclusiv softurile de plagiat ale universităților. Deși ei spun că oferă lucrări originale, în realitate sunt texte compilate în câteva ore, în care sunt strecurate caractere din alte alfabete, ca să deruteze softurile de detectare a plagiatului.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
