
50% designer grafic + 15% ilustratoare + 1/4 autoare de benzi desenate.

Lumea este într-o continuă schimbare, dar unele lucruri nu sunt înghițite de veacuri. Activista Antonia Pup arată cum din cele mai vechi timpuri oamenii s-au întrebat ce ar fi bine să învețe elevii la școală. De pildă, planul-cadru medieval era alcătuit din șapte discipline, grupate în trivium (gramatică, retorică, logică) și quadrivium (geometrie, aritmetică, muzică și astronomie). Astăzi avem aceleași dileme și poate nu ar strica să ne uităm la modelele trecutului pentru inspirație.
După 15 ani în care a lucrat ca jurist, Andreea Ciucu a decis o schimbare de carieră radicală: vrea să fie învățătoare. Și-a testat abilitățile în cadrul Academiei de Leadership și Pedagogie, organizată de Teach for Romania, ONG care susține profesorii la început de drum din zone defavorizate. Andreea a vorbit cu emoție pentru Școala 9 despre nesiguranțele începutului care însă toate pălesc în fața certitudinii că ești omul potrivit la locul potrivit.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.