
Nini desenează tot feluri de chestii. În plus, colecționează aventuri culinare și limbi străine. Chiar dacă nu prea are cu cine să le vorbească, lucrând solo în studioul ei de acasă.

În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
Jumătate din copiii și jumătate din adulții români și-ar dori să se stabilească peste hotare, arată două sondaje de opinie recente. Motivele țin de oportunitățile în carieră, dar și de sistemele de învățământ din Occident, mai bine dezvoltate decât cel românesc.
Școala românească se confruntă de ani buni cu un deficit de cadre didactice în special în zona științelor. În acest an, peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau au intrat la catedră. La nivel global, este nevoie de 44 de milioane de învățători și profesori. Doi profesori, de fizică și de matematică, au explicat pentru Școala 9 cum învață noile generații și de ce e nevoie de personal tânăr care să intre în sistem.