Bucureștiul a recăpătat repede aerul de dinainte de pandemie o dată cu începerea școlii: trafic, autobuze pline, oameni pe străzi. „Începem să intrăm în normalitate, eu cred că asta e cel mai important”, spune aproape euforic o mamă care și-a lăsat copilul în fața Școlii 179 din București. Este una din unitățile de învățământ care au organizat două schimburi pentru elevii din învățământul primar și cei de a opta. Și când și-au lăsat copiii la școală, s-au adunat ciorchine la poartă, până i-a alungat paznicul. Deschiderea școlii i-a făcut să uite de pandemie.
08.02.2021
de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu. Video: Cosmin NistorDimineața anunță o ploaie rece și deasă, dar nimeni nu pare să se sinchisească de asta. Cu flori în mâini și cu privirea hotărâtă înainte, aproape în transă, copii, părinți și bunici merg hotărâți spre școala 179 din cartierul Bucureștii Noi. Pe mica stradă Ardealului, la nr. 32, se face deja coadă de mașini. Și la poartă e o adunare de oameni, ca la o mică răzmeriță. Doar că n-au nimic de protestat, din contră. Majoritatea sunt mulțumiți că începe școala.
„Lăsați copiii și mergeți părinții, vă rugăm. Lăsați copiii și mergeți, ca să nu se aglomereze”, sunt îndemnurile în buclă ale unei angajate a școlii. „Hai, mai cu viață că a început școala! Haide-hai, inorogule!”, îndeamnă o fetiță care poartă o diademă cu un corn în frunte, poate pentru noroc. Este prima zi de școală din al doilea semestru, dar e ca și cum ar fi prima zi din an. Părinții se dau cu greu plecați din poarta școlii, fac câțiva pași și apoi mai aruncă priviri prin gardul de sârmă, poate mai surprind o mână fluturând sau un rucsac colorat.
Alexandru Duma este aproape mai fericit decât nepotul lui, Ștefan. Îi pune băiatului rucsacul în spate și îi aranjează gluga. În ultimele luni a fost dădacă pentru toți cei trei nepoți: grădiniță, clasa întâi și clasa a treia. Ochii îi râd de bucurie bărbatului care a ieșit de patru ani la pensie. „Sunt cu serviciul complet! Aveam activitate cu ei acasă, dar așa e o altă treabă, mai ieșim afară, chiar de dimineață. E plăcut!”, e entuziasmat bunicul.
Și Ștefan e bucuros, dar din alte motive. „Este ziua mea! Nu mi-am mai văzut demult colegii. O să fie frumos”, anunță băiatul. Nici nu se putea să primească un cadou mai frumos decât revenirea fizică la școală. „Hai, te pupă tataia! Succes!”, îi spune bunicul, îl orientează către poarta școlii și îl îmbărbătează cu două palme domoale peste umăr. Urmează să vină să-l ia, să îi ducă apoi sora la școală și pe final de zi să îl ia pe cel mic de la grădiniță.
Pare că niciodată adulții și copiii nu s-au bucurat mai tare de întoarcerea la școală. „Foarte fericiți și chiar mă gândeam că aveau nevoie de o noutate, pentru că de dimineață s-au îmbrăcat foarte foarte repede. Au vrut la școală!”, spune și Aniela Burlacu. E profesor la o școală specială din București, așa că după aproape trei luni, pentru prima dată, va putea să își țină lecțiile online cu elevii ei fără vreunul din copiii ei urcat în poală. „Voi face școala online singură, fără niciun pitic lângă mine. Am speranța că o să începem și noi școala fizic, mai ales pentru copiii cu nevoi speciale e greu”, spune profesoara. Și pleacă să-l lase pe cel mic la grădiniță și să se bucure de libertate. Libertatea de a se concentra pe muncă și nimic mai altceva.
Deja în fața curții s-a făcut un nod de părinți și copii, cât să o facă pe portăreasă să își reia cu putere poezia: „Părinți, vă rugăm să mergeți, lăsați copiii și mergeți!” Un tată dă să plece, se răzgândește și începe să-l strige înapoi pe băiatul care era deja la jumătatea curții. „Auzi, Gabi, dacă îți spun că vor să te vaccineze, să zici că nu vrei și că să-l cheme pe tata. Ai înțeles?”, îi spune băiatului mai mult la ureche și abia apoi pleacă. În acest moment, vaccinurile de pe piață pot fi făcute doar copiilor peste 16 ani. Toate informațiile se găsesc pe platforma #Rovaccinare care se pare că nu a ajuns la toți părinții, în ciuda recomandărilor Ministerului Educației să fie publicată pe site-ul tuturor școlilor și inspectoratelor.
Până și pentru a fi testați de Covid, părinții trebuie să-și dea acordul scris. Formularele de consimțământ pentru testele rapide sunt publicate pe pe site-ul Ministerului Educației și au fost trimise către școli.
Cei mai mulți părinți sunt dispuși să semneze acordul, fără probleme. În plus, le-au făcut copiilor propriul instructaj. „Să îmi țin masca tot timpul, să mă dezinfectez, să nu stau chiar atât de aproape de colegi și… nu prea mai știu”, repetă lecția învățată Ilinca Chițu, o fetiță din „a treia D”. Mama e mulțumită: „Ea e responsabilă și o să facă față cu brio, sunt convinsă.”
„De dimineață s-a trezit de la ora 6! Să mergem la școală!”, spune o altă mămică. Este totuși îngrijorată când vede cât de aglomerat este pe străzi. „Nu toți părinții au posibilitatea să-și aducă copilul cu mașina la școală. E foarte aglomerat, mă uitam în stațiile de la RATB, mi se pare de neacceptat cumva. Pentru că virusul se transmite în mijloacele de transport și stațiile erau arhipline”, spune femeia. Și siguranța de la școală e relativă, crede femeia. „Copiii se iau unii după alții, nu toți înțeleg ce înseamnă distanțare. Sunt îngrijorată.”
Este deja 8.15. Porțile școlii se închid. În fața porții rămâne o mamă cu un copil care își înfige bine bocancii în pământ și refuză să intre. Timpul trece și el nu se lasă înduplecat. Singurul copil dintr-o școală de sute care nu vrea la ore.