UPDATE 15:00 - Baremul de notare a fost publicat de Ministerul Educației pe platforma subiecte.edu.ro.
Subiectele la simularea Evaluării Naționale au fost publicate de Edupedu.
Caracterizarea personajului, enunțuri cu „adevărat” sau „fals”, un rezumat
La primul subiect, notat cu 70 de puncte, elevii au primit două texte, ambele contemporane. Primul este un fragment din romanul „În umbra ei”, scris de Simona Antonescu, iar al doilea, un fragment din articolul profesorului Liviu Papadima „Pisica mea în sala de lectură”, publicat în Dilema veche în 2017.
În partea A a primului subiect, elevii au avut mai multe cerințe bazate pe identificarea în text a unor elemente. Primele patru cerințe sunt grilă, iar la exercițiul al cincilea, elevii au avut de bifat dacă cele șase enunțuri date sunt adevărate sau false.
Punctul al șaselea a fost despre identificarea unei trăsături a personajului Sada, din primul text. Exercițiul al șaptelea a cerut identificarea unui element de conținut comun dintre cele două texte date, iar punctul al optulea a fost exercițiu de argumentare, pornind de la întrebarea: „Crezi că există mai multe feluri de a descifra lumea în care trăim?”.
Punctul 9 a cerut elevilor să asocieze fragmentul din romanul „În umbra ei” al Simonei Antonescu cu un alt text literar. Acest al doilea text putea fi orice text studiat la clasă sau din lectura suplimentară a copiilor.
La partea B a subiectului I, punctele 1-8 au fost cerințe de gramatică și vocabular, despre diftongi, verbe și forma corectă a unor cuvinte.
Subiectul al II-lea valorează 20 de puncte și le-a cerut elevilor să facă un rezumat al textului de Simona Antonescu în 100-150 de cuvinte.
Profesoara de limba română Maria Melente explică mai jos cum ar fi trebuit rezolvate aceste subiecte:
Subiectul I. A.
1. Două obiecte din casa lui Octavian sunt covoarele de iută și fotografiile înrămate.
2. D
3. B
4. D
5. F, F, A, A, F, A
6. Sada este o femeie caracterizată de spiritul de sacrificiu/dragostea/grija față de persoanele iubite. Această trăsătură reiese, prin caracterizare indirectă, din relația cu fiica sa/soțul său: „În casă? Ezitase Sada, privind spre muntele acoperit cu plapuma”/„Sada își acoperise umerii cu un șal, ieșise afară…”.
7. Elementul de conținut comun al celor două texte este relația de prietenie dintre om și animal. În textul Simonei Antonescu, fragmentul din „În umbra ei”, familia Corneliei adoptă și îngrijește un cățel maidanez pe care îl botează Zmeu, urmând ca, ulterior, să aducă în familie și o pisică: „Domnia lui Zmeu pe strada Duminicii ținu trei zile”. În cel de-al doilea text, „Pisica mea în sala de lectură”, Liviu Papadima descrie felul fiecăruia dintre animalele sale, Exa și Bope, „cititori” înrăiți ai plimbărilor și ai contemplării naturii, de a cunoaște lumea: „ea, spre deosebire de Exa, e o maestră a relecturii”
8. Consider că există nenumărate moduri de a descifra lumea în care trăim. Fiecare ființă experimentează și înțelege viața în funcție de propriile filtre - mediul în care trăiește, emoții și abilități înnăscute; în timp ce un individ este pasionat de citit, altul poate învăța mai degrabă prin mișcare, pentru că acestea sunt activitățile care îi oferă împlinire și cunoaștere.
De exemplu, în „Pisica mea în sala de lectură” de Liviu Papadima, sunt descrise, în contrast, două modalități diferite de cunoaștere a lumii. Metafora cititului se referă la felul în care Exa și Bope descifrează, în stil propriu, lumea: unul asemenea „unui cercetător care scanează terenul cu un detector de metale”, prin mișcare și simțuri, iar celălalt „descifrând textul grădinii cu lentoare”, prin observație și contemplare.
Nota Bene: O altă variantă de argumentare ar putea fi: cunoașterea lumii se poate face prin intermediul simțurilor și în timp ce animalele, precum cele din textul dat, cunosc lumea prin văz, miros și auz, alte ființe cunosc lumea prin alte modalități.
9. Valoare comună: relația dintre om și animal, prietenia, iubirea față de animale, responsabilitatea fată de natură etc.
Texte ce ar putea fi asociate: „Cum e lumea” de Veronica D. Niculescu, „Hachiko” de L. Newman, „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu, „Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu etc.
Subiectul I. B.
1. B
2. C
3. C
4. C
5. Spusese - spuse; întorsese - întoarse; primise - primi
6. Aceasta este prietena mea cea mai bună.
Te rog să rezolvi foarte bine exercițiul!
7. Vreau să privești cum pudrez eu plăcintele. (Completivă directă)
Felul cum pudrez eu plăcintele este deosebit. (Atributivă)
8. Bineînțeles, ați reuși, albaștri, înoată, dedicate, ființelor
Subiectul al II-lea
Trăsăturile rezumatului:
- Ar trebui să conțină răspunsuri pentru următoarele întrebări: Cine? Ce face? Unde? Când?
- Verbele sunt majoritar la modul indicativ, timpul prezent sau perfect compus. Este important să nu alternați timpurile verbale pentru a păstra coerența textului și respecta succesiunea întâmplărilor.
- Relatarea se face la persoana a III-a și este una obiectivă, clară, așa că nu se folosesc linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării sau punctele de suspensie.
- Nu se oferă date despre autor sau despre operă.
- Nu se folosesc figuri de stil si imagini artistice.
