Românul care predă evoluție și genetică la Institutul de educație continuă al Universității Cambridge: „Cum facem ca și părinții să învețe mai mult?”

Românul care predă evoluție și genetică la Institutul de educație continuă al Universității Cambridge: „Cum facem ca și părinții să învețe mai mult?”

Mircea Iliescu este doctor în genetică umană și evoluție la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și predă și la Institutul de educație continuă al aceleiași instituții. Acolo vin oameni de toate vârstele, cu sau fără facultate, să învețe despre lucrurile care îi pasionează. Românul lucrează la un proiect similar pentru educația adulților din România. „Omul cât trăiește învață” spun românii. Mircea crede că e bine să o facă și într-un cadru profesionist. Un studiu Eurostat arată că doar 7% dintre adulții din România au participat la un training sau o formă de educație, cel mai mic procent din UE.

24.04.2021

de Andreea Archip

Lui Mircea Iliescu i-au plăcut mereu biologia și chimia. A avut profesori care i-au hrănit pasiunea. În clasa a șaptea a ajuns la concursul pe București „Retorta de cuarț”. Atunci a realizat că el nu văzuse o eprubetă sau un pahar Berzelius până atunci. Făcuse chimia cu stiloul pe hârtie.

„A încercat profesoara atunci să mă ducă să-mi arate un laborator. Am ajuns pe Capitală unde erau primii 15. Eu mă uitam lung la eprubetele alea, la cum să barbotez CO2, nu știam ce să fac la proba practică”, își amintește tânărul.

Îi spun că programa la fizică s-a schimbat și majoritatea profesorilor folosesc astăzi metoda investigativă în predare printr-un proiect inițiat de sectorul ONG. Urmează să fie schimbată și predarea chimiei. Convenim, eu din București, el din Cambridge, că elevii de azi sunt norocoși. Mircea se consideră norocos pentru altceva: pentru profesorii pe care i-a avut.

„Am avut o profesoară de engleză foarte deschisă la minte care mă susținea. Dar profesoara de chimie din liceu era fantastică, mulți o considerau ciudată pentru că era foarte dură, dar mie îmi plăcea. Acești profesori providențiali există din fericire, la toate materiile. Chiar și când sistemul nu ne-a ajutat și nu toți profesorii erau interesați, tot au existat doi-trei”, crede Mircea.

Eseurile și gândirea critică

În 2002 dădea la Facultatea de Biochimie din București. Învăța înainte de sesiune, lua note bune, studenția se scurgea firesc. „Am întâlnit doi-trei profesori foarte buni, care ne inspirau și unul din ei mi-a menționat și de o bursă în Scoția unde puteam să aplic și așa am ajuns în anul trei la Edinburgh unde am terminat biologie moleculară”, povestește Mircea.

Cercetătorul scoțian Sir Kenneth Murray, care descoperise vaccinul pentru hepatita B, a creat cu banii primiți de la stat ca răsplată pentru munca sa un trust care oferea burse tinerilor promițători. El însuși era fiul unor mineri săraci, studiase la seral și apoi a întemeiat școala de biologie moleculară din Edinburgh. Așa a ajuns Mircea Iliescu din București la una dintre cele mai bune universități scoțiene.

Și șocul de la concursul de chimie dintr-a șaptea s-a repetat și acolo pentru român. „La Edinburgh se făceau experimente, erau laboratoare. Și cel mai mare șoc a fost scrisul eseurilor. Ce am descoperit toți românii care suntem la universități în afară a fost că gândirea critică și modul în care structurezi ceva în scris este esențial. Asta era ceva ce în România nu întâlnisem.”

Acolo jumătate dintre note le reprezentau eseurile făcute pe timpul trimestrului. „În România era multă teorie și luam note maxime. Aici eseul trebuia să fie argumentat și bazat pe mult citit. Examenele scrise erau două ore în loc de trei, în România mă lungeam, dar aici trebuia să gândești bine când scriai.”

Când a terminat a obținut o bursă pentru un doctorat în neuroștiințe la Cambridge, una dintre cele mai vechi universități ale lumii și cu cele mai multe premii Nobel câștigate de profesori și de alumni. De acolo s-a îndreptat spre studiul geneticii și antropologiei. Doctoratul său a fost în studiul genelor care determină diferențele de culoare a pielii în India.

Învățarea continuă sau „cât trăiești”, la cele mai cunoscute universități

Acum Mircea predă genetică și evoluție la Institutul de educație continuă al Universității Cambridge, unde poate să se înscrie oricine dorește, la orice vârstă. Taxele sunt de câteva mii de lire pe an și doritorii pot opta pentru un curs în urma căruia să primească și o diplomă, adică să fie și evaluați, sau un curs pe care să-l frecventeze pur și simplu pentru lărgirea cunoștințelor. Sunt și cursuri de weekend, de o săptămână sau de vară.

„E un nivel asemănător universității. În cazul cursului meu, îi vom evalua știind că nu sunt studenți care fac biologie tot timpul, dar avem niște criterii clare astfel încât notele pe care le dăm să oglindească nivelul instituției”, explică cercetătorul român.

El predă biologie evolutivă și cursanții lui află, timp de un an, de la cum au apărut primele organisme pe Pământ până la cum au evoluat oamenii. „Ideea fiind că oamenii pot să-și deschidă orizonturile și să învețe despre ce-și doresc ei. Și acele open university fac ceva de acest gen. Ideea de educație continuă mi se pare foarte importantă.”

Are cursanți din diverse categorii socio-profesionale. „Unii sunt pensionari, oameni educați, care au lucrat o viață întreagă în diferite domenii, dar am avut și grădinari care au venit la cursuri. Oameni cu tot felul de pregătiri, cu și fără facultate. Și vin ca să afle despre ceva”, povestește Mircea.

Părinții mai educați știu ce așteptări să aibă de la școală

„Cum facem ca părinții să învețe mai mult?”, este întrebarea care l-a făcut pe Mircea să pornească la acest drum de educare a adulților. Crede că ideea despre educație pe care o aveau părinții noștri e în schimbare și întoarcerea lor la școală le poate schimba perspectiva. „Cum mi-a zis un taximetrist odată - un om drăguț și bine intenționat - când l-am întrebat ce face copilul lui: «trebuie să mănânce matematică pe pâine, altă șansă n-are». Știa că el trebuie să învețe, asta e partea bună. Partea mai puțin bună este că trebuie să le oferim și părinților aceeași șansă.”

Își dorește să implementeze un proiect de acest fel și în România alături de o universitate. „Cu cât educăm mai mult oamenii, cei care au copii vor înțelege mai bine cum să discute cu copiii despre știință și ce să-și dorească pentru ei de la școală. Am văzut că sunt mulți profesori care vor să învețe și cred că trebuie să-i susținem și să-i apreciem. Mereu am fost inspirat de profesorii care făceau mult în condiții nu tocmai ușoare”, spune românul.

România, pe ultimul loc în UE la educarea adulților, este departe de media europeană de 44,5%. În Marea Britanie, 52% dintre adulți au participat la o formă de educație non-formală, potrivit Eurostat.

Înveți cum să recunoști un specialist

Educarea adulților dă roade și acest lucru s-a simțit din plin în timpul acestui ultim an de epidemie de fake news. „E recunoscut aici ce înseamnă un specialist și cine nu e specialist, e foarte clară distincția între un medic și un profesor, se recunoaște cine știe despre cercetare și cine nu știe”, este părerea lui Mircea. Deja locuiește în străinătate de aproape 17 ani și a văzut în societate cum știrile false nu prind rădăcini atât de ușor.

„Mi se pare că și omul de rând are o anumită înțelegere. În primul rând vine dintr-o educație de bază de la școală, dar vine și din faptul că lumea aici învață tot timpul și e multă lume interesată să afle lucruri noi. Învățământul preuniversitar, apoi universitar și apoi educația continuă”, explică românul. Jurnalismul de știință nu e o trufanda în Marea Britanie, ci e inclus în porția normală de știri a unei zile. „Faptul că am avut gene de la Neanderthal, cum am călătorit din Africa, Homo sapiens, toate astea sunt lucruri care se prezintă la știri. Se vorbește despre genetică, despre descifrarea genomului (n.r. - material genetic) uman și atunci există o anumită înțelegere.”

Andreea Archip

reporter și editor

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. A fost redactor-șef la „Opinia Studențească”. În 14 ani de presă, a lucrat la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea, unde este reporter și în prezent. A lucrat așadar în presă scrisă, televiziune și online. Domeniile de interes au fost mereu din domeniul social: educație, drepturile omului, sănătate. 

CUVINTE-CHEIE

cercetator roman, cambridge, educatie pe tot parcursul vietii, educatie continua, educatie parinti

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile