Finlanda este renumită pentru sistemul său revoluționar de educație care a stat drept model pentru multe alte țări. Vecina sa Estonia i-a preluat exemplul și în câțiva ani a surclasat-o la rezultatele obținute la testele internaționale PISA. Modelul finlandez a fost preluat și în învățământul românesc și au apărut și primele instituții care urmează didactica nordică.
Florina Russu, directoarea școlii private ERI Cluj, a povestit pentru Școala 9 cum abilitățile copiilor se îmbunătățesc când ei sunt în centrul învățării.
„Semnez acte, țin ore, șterg tabla, duc gunoiul, stau cu elevii în pauze”
Florina Russu, directorul Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, este profesor titular de Literatură Universală şi Limba Engleză, cu o experiență de peste 15 ani la catedră, iar în cea privată a ajuns în urmă cu un an. Face profesia din pură pasiune. Când a intrat în învățământ, Florina Rusu avea salariu 600 de lei. Intrase în învățământ fix în perioada când se făceau tăieri salariale. Dar nu a contat, a vrut să fie ea schimbarea în educație.
Florina Russu, directoarea școlii private ERI din Cluj
„Mi-am amintit acum de o doamnă profesor universitar inspector-formator care m-a asistat aleator la o lecție de literatură. În ziua aceea predam «Mitul lui Sisif» şi am facut o paralelă cu un episod din «Tom şi Jerry». În fine, se pare că am primit nota maximă, aprecieri şi validare, exact atunci când aveam nevoie, în perioadele prime de formare.”
I-a plăcut să fie în fața copiilor, dar îi place și rolul de manager de școală. Crede că „autoritatea” nu se închide într-un birou cu cheia. Nu are un birou numai al ei, ci lucrează dintr-o sală împreună cu învățătoarele, contabila și administratorul școlii, o sală frumoasă unde zilnic se dezbat situații. Se întâmplă să ia masa împreună cu copiii și încearcă să participe la toate întâlnirile cu părinții.
„Semnez acte, sunt atentă la ce cuvinte folosesc, fac fişe, şterg tabla, reglez Zoom-ul, sun părinții, duc gunoiul, repar imprimanta, țin ore de pe stick sau cu telefonul, îmi cumpăr marker, îmi place creta, stau cu elevii în pauze, împărtășesc colegilor din ce citesc, public articole, scriu cărți.”
Școala care îți dă voie să greșești
Florina Russu face parte din „lumea finlandeză” de anul trecut, dar i-a plăcut mereu metodele din țările nordice. Crede că educația în general ar trebui configurată astfel încât tinerii să fie pregătiți atât pe plan școlar, dar și pentru viață, punându-se accent pe competențe practice și pe dezvoltarea unor aptitudini de care este nevoie astăzi.
„Prea multă educație în stil Big Brother (reality show în care participanții sunt în permanență filmați, n.r.) avem, e nevoie să fim liberi! În Finlanda, doar 10% dintre cei care îşi doresc să devină profesori ajung la catedră, deci ştiam că locul meu e între aceste persoane”, adaugă dascălul.
Își amintește exact prima zi în care a intrat în Școala Finlandeză ERI din Cluj-Napoca. A văzut că nu există săli de clasă „tradiționale”, în care elevii stau în bănci și ascultă. Cu fiecare nouă zi, a căpătat o altă atitudine față de elevi, pornind de la modul cum li se adresează în timpul orelor.
Până să intre în școala finlandeză, profesoara credea că îi provoacă pe elevi să fie activi numindu-i „cu degetul”, doar că aici elevii se exprimau liber fără să aștepte să li se dea cuvântul. „Nu e nevoie să arăt cu degetul, să numesc, să corectez, ci, în dinamica şi armonia predării, copiii vor interveni natural atunci când simt că le laşi spațiu pentru a greşi. Şcoala este locul unde e voie să greșești! După ce am renunțat la această abordare, mi-am amintit că există o veche vorbă finlandeză: lucrurile pe care le învățați fără bucurie le veți uita cu ușurință”.
„O școală bună va fi o școală fără coronițe sau premii”
În această școală elevii învață să nu se compare între ei. „O școală bună cu copii foarte buni va fi o școală fără coronițe sau premii, fără acel Big Brother, sunt cei care de mici dețin controlul asupra vieții”, se exprimă directoarea.
„E un mare efort să se schimbe mentalitatea comunităților din România, imaginarul şcolar punitiv, al recompenselor sau pedepselor, a olimpiadelor şi a elitismului de cartier, de care se pare că foarte greu scăpăm. Părinții nu ar trebui să facă lecții cu copiii lor, de asta ne ocupăm noi foarte bine. În loc să stai să desenezi la 11 noaptea un ornitorinc în locul fiului tău, recomandăm o excursie în familie la muzeu, un hamac în pădure sau o săritură în piscină”, spune Florina Russu.
Pentru cei care cred că doar mediile pe școală și la evaluări pot da măsura calității unei școli, Florina Russu are o altă abordare: „O școală bună înseamnă să ai rata 0 la abandonul școlar”.
Elevii au dormit la școală în saci de dormit
Clasele sunt organizate mai puțin formal. Covoarele din săli, canapelele, fotoliile și pernele le oferă copiilor prilejul sa se așeze cum doresc, să stea relaxați. Deseori profesorii sunt strigați pe numele mic.
„Câteodată, elevii organizează petreceri la școală menite să le consolideze relația cu colegii și profesorii. Recent, la Sibiu copiii şi-au adus de acasă saci de dormit, s-au uitat la film şi au dormit în sălile de curs, iar dimineața au luat mic-dejunul împreună”, povestește Florina.
E de părere pot fi preluate anumite activități ca model și de către alte școli. „Cred că şi în sistemul de stat pot fi implementate astfel de inițiative, care apropie profesorul de elev şi în discuțiile dintre ore, aceştia să poată aprofunda subiecte legate de igienă, sexualitate, bullying, exploatare, şantaj psihologic şi emoțional.”
Profesorii au mereu un asistent la ore
În școlile pe modelul finlandez, există un număr mic de copii în clase și se respectă ritmul de învățare al fiecăruia.
Profesorii au asistenți la clase și există permanent un psiholog școlar și un medic. „Condițiile din școlile finlandeze sunt aceleași, oriunde ar fi aceste școli. În România, ele costă. Finlandezii se mândresc spunând că, pentru copiii lor, cea mai bună școală este întotdeauna școala cea mai apropiată. E un efort să ai copiii în şcolile finlandeze din România”, spune directoarea.
Conceptul este ca elevii să scape de formalism și plictiseală și toate metodele se îndreaptă în această direcție. Plictiseala este combătută prin teme creative, învățare prin explorare şi descoperire. „Doar un exemplu ar fi să măsori sala de sport, holul şi sala de clasă şi apoi să mergi în sala de clasă şi să rezolvi o problemă la matematică prin două metode.”
„Sau dacă eşti profesor de limbă şi copiii tăi nu mai citesc, poți să îi provoci la un mini TedX (format de conferință în care diferiți profesioniști își împărtășesc experiențele și cunoștințele, n.r.) before and after reading a book, să le faci un reading corner în sala de clasă, să scrii o carte cu ei şi să îi faci să iubească lectura printr-un maraton de recital de poezie într-o seră de flori.”
