Segmentul 18-24

Segmentul 18-24

Dacă ai 18 ani, ai putea să votezi pentru prima oară la europarlamentarele de pe 26 mai. Am strâns câteva informații pentru tine de la un atelier de implicare civică pentru liceeni.

 

22.05.2019

De Anca Iosif

Cezara Grama, 28 ani, activist civic în echipa think-tankului pe politici publice Expert Forum, a vorbit într-o sâmbătă de mai pentru zece liceeni din Galați despre importanța votului fiecăruia, chiar dacă nu putem vedea impactul imediat. Într-unul dintre atelierele de antrenament pentru prima experiență electorală organizate în țară de Fundația Curaj Înainte, Cezara a subliniat efectul domino al votului: chiar dacă nu votăm miniștrii din Guvern, spune ea, e important ce parlamentari votăm, spre exemplu, căci ei vor vota Guvernul. Chiar dacă europarlamentarii pe care-i trimitem nu vor fi responsabili de legiferare, vor vota legile propuse de Comisia Europeană, deci e foarte important pe cine trimitem, informat.

Dacă ai 60 de ani sau 18 nu înseamnă că automat votezi „mai bine” sau „mai puțin bine”, spune Cezara. Dar e important și ca segmentul de vârstă 18-24, cel mai scăzut în statisticile de participare la vot, să crească în graficele (inter)naționale. Apoi, crede Cezara, vor deveni vizibili tinerii și în ochii politicienilor. Iar asta o putem face atât prin mai multe dezbateri informate între noi, cât și prin urmărirea dezbaterilor dintre candidați.



Legislația la nivel european e inițiată în mare parte de Comisia Europeană. Deși nu europarlamentarii inițiază textele de directive și regulamente, sunt unul din organismele care aprobă această legislație, de aceea e foarte important pe cine alegem să ne reprezinte.

Legislație la nivel european care a avut impact asupra noastră: GDPR-ul a intrat în vigoare din 2018, motivul pentru care vă bombardează cu accept cookies pe toate site-urile. E enervant, dar are un scop: până recent, datele personale erau vândute în baze de date spre companii, ca să trimită reclame. E un regulament care vine să le protejeze, cu sancțiuni mari pentru cei care nu le respectă, mai ales pentru companii.

Companiile de telefonie care până recent aplicau taxe de roaming foarte mari: Dacă tu din România încercai să suni în Anglia, te costa dublu, triplu, în funcție de țară. Datorită UE s-a adoptat o directivă care spune că companiile de telefonie și de internet nu mai pot aplica tarife diferite pentru cetățenii membri ai UE. That’s a big deal!

La mâncare la fel: n-are un impact direct, dar există un control strict asupra etichetelor și asupra modului în care se vinde și se face mâncare în UE. Ca standard de siguranță.

*

Cum arată listele pentru europarlamentare: partidele politice din fiecare țară care se consideră puternice pentru PE își fac aceste candidaturi și noi îi alegem la nivel național, dar ei nu se duc acolo și devin grupul parlamentarilor români. Fac parte din grupuri politice la nivel european, care au la rândul lor principii, direcții de acțiune și priorități, ceea ce ne face nouă sarcina dificilă ca alegători, pentru că nu ne putem uita, cred eu, doar la ce spun ei la nivel național. Ne interesează și ce vor face odată ce ajung acolo. Care e platforma voastră, ce aveți de gând să faceți la nivel european? Cu cine vă aliniați în priorități, principii și valori?



Pe ce o să se focuseze – pe climă și protecția mediului? Pe egalitate de gen? Pe energie? E important să știi și care sunt importante pentru tine, poate ai senzația eu n-am nici 18 ani, ce știu eu despre chestiile astea? Sunt lucruri în care ai mai multă expertiză decât ți se spune că ai. Care sunt lucrurile de care îți pasă? De animale? Te gândești să faci o afacere? De educație? Experiența ta de până la 18 ani este foarte valoroasă ca să decizi ce e important pentru tine când alegi un candidat.

*

Dacă te-ai gândit să mergi la vot, știi din ce grup face parte partidul pe care îl preferi? Sunt și aici familii politice în care există echivalențe cu prioritățile la nivel național ale partidului respectiv. Stânga, dreapta, centru, verzii. Fiecare partid național (care ajunge în PE) se afiliază cu unii dintre ei și ei, în momentul de față își fac campania pe care o vedem noi de la nivel național, dar la nivel european există dezbateri doar despre acest strat: cum vor lua ei leadership-ul UE și ce vor să facă cu el. Au fost opt grupuri în sesiunea anterioară, acum vor fi schimbări. Fiecare grup are la rândul lui un lider care va fi – dacă partidul respectiv ia numărul cel mai mare de mandate – numit președintele Comisiei Europene. E important cine va fi această persoană, pentru că Comisia gestionează bugetul UE. Sunt dezbateri online în care liderii discută, răspund la întrebări.

*

Listă închisă: înseamnă că partidul X, la nivel intern, prin procedura pe care o consideră cea mai potrivită, decide care este lista de candidați pe care o propune alegătorilor lui pentru europarlamentare. Nu poți să te duci la alegeri și să spui: eu votez cu ei, dar vreau ca primul să fie Gelu, după care îl pun pe Georgel, după care vreau să iasă Ion. Votezi lista așa cum ți-o dă ție partidul. Trebuie să fii de acord și cu valorile partidului, dar și cu oamenii care sunt aici, pentru că ei vor intra [în PE] proporțional cu numărul de mandate pe care-l vor obține. Dacă obțin 30% din voturi, intră poate primii 12 oameni de pe listă. Poate vrei să votezi cu partidul ăsta pentru că îți place de ultimul de pe listă, care are cele mai mici șanse să intre, așa că e de luat în considerare.

Lista deschisă ar fi însemnat că votezi și omul, și partidul. Dar în momentul de față, în România, nu există asta.

*

Categoria 18-24 de ani: cvasi-inexistentă la vot. Când eram puștoaică mă exaspera, spre exemplu, că se făceau cluburile pensionarilor în Constanța, dar nimic pentru tineri. E și pentru că noi nu suntem acolo, am înțeles asta. Noi nu influențăm cu nimic rezultatul votului prin neprezentare. Atunci politicienii nu vor face niciodată din prioritățile noastre o prioritate pentru ei. Vrei să schimbi asta, trebuie să începi să fii prezent. Fie că la vot, fie că în modul în care se desfășoară viața politică în partide, în organizații non-guvernamentale, cum vrei tu s-o faci.



Nu sunt doar niște cuvinte frumoase care sună bine, ele au o valoare în momentul în care exprimăm votul nostru.

*

Printre condițiile de vot în România: trebuie să fii cetățean român și votezi doar cu buletinul. În contextul europarlamentarelor, poți să votezi pe teritoriul României cu pașaportul dacă ești cetățean al unui alt stat membru al Uniunii.

*

Eliminarea dublului vot printr-un sistem electronic: la Europarlamentare în secția de votare la intrare va fi o persoană cu un calculator sau o tabletă care îți va lua buletinul și îl va scana. Automat se vizează în baza electronică electorală că tu ai votat la secția ta. Sau dacă ești în alt oraș decât cel de domiciliu, că ai fost acolo, apari în sistem. Au existat, în trecut, cazuri în care oamenii mergeau și votau în mai multe localități în afară de cea de domiciliu pe liste suplimentare, pentru că nu se putea verifica în timp real că au mai votat undeva.

*

Cine nu poate candida (în general): toți magistrații (judecători sau procurori) nu pot ocupa alte funcții publice (se mai exclud membrii activi ai armatei, polițiștii și alte câteva categorii). Nu ne cheamă nimeni să-i alegem pentru că avem nevoie ca ei să fie obiectivi. Judecătorul, când vii în fața lui, trebuie să se uite la ce legi a adoptat Parlamentul să zică dacă tu, în situația în care ești, le-ai respectat sau nu. Procurorii, la fel, în anchetele pe care le fac, trebuie să fie independenți, nu trebuie să fie influențați politic de ceva. Dacă ar fi așa, ar trebui să vină în fața noastră și să facă campanie.

*

Cele două camere ale Parlamentului: în 2009 a fost referendumul în care a fost consultat poporul: ar trebui să avem două camere sau una singură? – plecând de la premisa că o singură cameră ar însemna mult mai puțini parlamentari. Parlamentul României are foarte mulți membri, sunt peste 600. 

Avem două camere pentru că fiecare are atribuții diferite în funcție de legea respectivă. Cei care apără bicameralismul spun că procesul, deși mai lung, este mai temeinic. Se dezbate mai mult, pentru că nu decide o singură cameră, ci [legea] trece prin mai multe dezbateri, poate suferi modificări; ai spațiu suficient să faci modificările de care ai nevoie. Într-o singură cameră ar fi poate mai ușor să abuzezi de niște chestii. Unicameraliștii spun că durează mai puțin să faci anumite lucruri. Dar mai puțini parlamentari poți să faci și la două camere. Atunci, la noi argumentul în 2009 nu a fost ce fac camerele și ce face Parlamentul, ci să avem mai puțini parlamentari, ca să dăm mai puțini bani la cheltuieli statale. Dar nu e singurul argument pe care trebuie să-l luăm în considerare.



Începem să discutăm despre chestiile astea. Nu e ușor. Dar e OK să spui că nu știi cum funcționează toate instituțiile statului sau Parlamentul European și că trebuie să ne documentăm ca să înțelegem. Ca să putem avea discuții sănătoase pe subiectul ăsta, că vrem să creștem prezența la vot, că vrem schimbare și speranță, trebuie să începem să discutăm argumentat. Uite datele, ia în considerare lucrurile și gândește-te cum ar fi cel mai bine.


Notă: Tot pe 26 răspundem și la Referendumul pe Justiție, dacă dorim. Cetățenii vor primi trei buletine separate de vot și vor alege dacă răspund atât celor două întrebări ale referendumului cât și pentru europarlamentare, sau doar pentru una dintre ele. 


Recomandare: Povestea unui licean care a colindat câteva școli ca să-și îndemne colegii să iasă la vot; Un interviu despre cum cetățenia nu ar trebui să se rezume la vot, ci ar trebui să continue zilnic.

 

*Fotografie de Anca Iosif (pe ecran e proiectat un desen de Dan Perjovschi).

 

Anca Iosif

Reporter

Curioasă de cărări. Cele pe care le aleg liceenii, cele de prin munți.

CUVINTE-CHEIE

adolescent consiliere dezvoltare

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile