Structura anului școlar pe module de învățare, susținută de cercetări internaționale. „Este o tendință în toate țările din Europa”

Structura anului școlar pe module de învățare, susținută de cercetări internaționale. „Este o tendință în toate țările din Europa”

Anul școlar viitor este structurat pe cinci module de învățare și cinci vacanțe. România era printre țările cu cel mai mic număr de zile de școală din Europa – 165 și cu o vacanță de vară generoasă, timp în care elevii uitau mult din materie. Din toamnă, elevii vor merge cu zece zile în plus la școală. Andreea Eșanu, expertă în educație și directoarea executivă a Coaliției pentru Educație, explică părțile bune ale noii structuri și atrage atenția cu privire la provocări: profesorii vor trebui să refacă planificările și să își regândească modul de evaluare.

12.04.2022

de Andreea Archip Foto: Dumitru Angelescu

România, Malta și Albania au 165 de zile de școală pentru învățământul primar, cel mai mic dintre țările europene, arată un studiu Eurydice. La polul opus, Danemarca și Italia au 200 de zile, iar în jumătate din țările europene, elevii merg la școală între 170 și 180 de zile.

Din toamnă, elevii români vor avea și ei 175 de zile de școală, ceea ce încadrează România în trendul din celelalte țări.

De aici își pornește argumentația pro modificarea anului școlar Andreea Eșanu, directoarea executivă a Coaliției pentru Educație, o federație din care fac parte 15 asociații din domeniul învățământului. „România era un outliner vizibil (în afara normelor, n.r.). De exemplu, la clasa a XII-a, din cauză că se termină mai repede anul școlar, erau 160 de zile de școală, în condițiile în care media este între 170 și 190, în toate țările din Europa, nu doar din UE. Așadar, ideea divizării anului școlar în aceste cinci module cu cinci vacanțe nu este rea, mai ales că poziția noastră e atât de excentrică față de celelalte state”, explică Andreea Eșanu.

O vacanță lungă înseamnă o pierdere cam de o lună de școală

România era excentrică și din punctul de vedere al zilelor de vacanță pentru elevi. Vacanța mare în unele landuri germane, în Elveția și Regatul Unit este de doar 6 săptămâni, dublu în Italia și Portugalia și chiar de 15 săptămâni în Albania și Bulgaria. Elevii români s-au bucurat de vacanțe de vară de 13-14 săptămâni de-a lungul timpului, iar asta ducea la pierderi de învățare.

Potrivit noii structuri, școala începe pe 5 septembrie și are două săptămâni în plus.

„Este o tendință în ceea ce privește educația din toate țările din Europa de a fragmenta anii școlari. Ideea este că învățarea continuă cu niște intervale mai scurte de vacanță ar fi mai eficientă decât un semestru sau două lungi și iarăși o vacanță de vară foarte lungă”, explică specialista în educație.

Prima zi de școala, o profesoara cu flori in mana

Mai multe studii la nivel internațional vorbesc despre pierderile de învățare pe timpul verii (summer learning loss). „Cu cât vacanța de vară este mai lungă, cu atât pierderile din învățare sunt mai mari. Mai mult decât atât, acest summer learning loss este mai pregnant la copiii care vin din familii cu venituri mici pentru că aceste familii nu continuă pe perioada vacanței învățarea. Acești copii nu sunt atât de mult stimulați să citească, să rezolve probleme, să facă lucruri care au un caracter educativ și care stimulează cogniția.”

Potrivit mai multor studii realizate de cercetătorii americani, pauzele lungi duc la pierderi mai ales la competențele de matematică. Pierderile din timpul vacanței de vară sunt echivalentul cu pierderea unei luni întregi de școală, mai arată cercetările. Regresul a fost văzut printr-o comparație între rezultatele la teste ale elevilor care au avut mai multe săptămâni libere și ale celor care au revenit la școală mai repede.

Profesorii trebuie să învețe cum să facă o altfel de evaluare

Îngrijorările directoarei Coaliției pentru Educație sunt legate însă de cum se vor organiza profesorii cu predarea și evaluarea copiilor, după noul calendar.

O problemă iminentă și imediată care izvorăște din această restructurare este partea de evaluare. Profesorii erau obișnuiți, în cazuri unor discipline ca matematica și limba română, să dea la final de semestru teze și în timpul anului le mai dădeau niște note. Acum la cinci module, vor trebui să-și regândească procesul de evaluare, acesta să aibă un caracter continuu.

Tezele au fost scoase în primul an al pandemiei și ulterior, asociațiile de elevi au fost foarte vehemente în renunțarea la acest tip de evaluare. Experta în educație crede că oricum aceste evaluări măsurau mai mult cantitativ cunoștințele elevilor și că e nevoie de o inovare și aici. Întrebarea este cu ce vrem să rămână elevii, cu multe cunoștințe memorate sau cu competențe?

„Profesorii din România nu sunt foarte bine pregătiți în ceea ce privește evaluarea, cum ar fi cea bazată pe standarde sau itemi care pun accent mai mult pe învățarea transformativă și mai puțin pe cea sumativă. Multe dintre reacțiile sistemului vin și din partea asta: cum facem evaluarea sau cum facem planificările? Sunt mulți profesori care lucrează cu aceleași planificări de ani de zile și acum practic trebuie să gândească iar conținuturile și competențele în cu totul altă manieră ca să se asigure că învățarea se produce continuu.”

Andreea Eșanu

Foto: Andreea Eșanu

În locul tezelor, elevii vor trece prin două evaluări, la începutul și la finalul anului școlar. Vor fi teste standardizate ce vor fi corectate de alți profesori decât cei de la clasă, printr-un sistem electronic.

O altă problemă pe care o vede Andreea Eșanu este și cea legată de planurile cadru și programele școlare, fiindcă la liceu, de pildă, nu au fost încă adaptate la competențele introduse în Legea educației de acum 11 ani.

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a spus că profesorii vor avea parte de pregătire pentru schimbările din structura anului școlar. „Îmi exprim convingerea la modul cel mai clar cu putință că profesorii români, în marea lor majoritate, știu foarte bine, mai bine decât oricine, să-și planifice materia și evaluările. Acest sistem le permite libertatea de exprimare fără a renunța la componenta de standardizare pentru a avea o imagine reală, corectă la nivelul întregului sistem”, a spus acesta după ședința de guvern.

Anul școlar 2022-2023 are următoarea structură:

  • primul modul: 5 septembrie – 21 octombrie;
  • vacanță: 22 – 30 octombrie;
  • al doilea modul: 31 octombrie – 22 decembrie;
  • vacanță de iarnă: 23 decembrie – 8 ianuarie;
  • al treilea modul: 9 ianuarie – 3/10/17 februarie (la decizia inspectoratelor școlare);
  • vacanță: o săptămână, în perioada 6-26 februarie, după cum decid inspectoratele școlare;
  • al patrulea modul: 13/20/27 februarie (decid inspectoratele) – 6 aprilie (joi);
  • vacanță: 7 aprilie – 18 aprilie (marți);
  • al cincilea modul: 19 aprilie – 16 iunie;
  • vacanță de vară: 17 iunie – 3 septembrie.

Andreea Archip

editor coordonator

Am terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Focusul meu a fost în special în domeniul educației, dar și drepturile omului și social.

CUVINTE-CHEIE

structura an scolar, an scolar 2022-2023, predare module, cinci module invatare

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile