Foto: Dumitru Angelescu
Peste 76% dintre elevi au luat peste 5 la Evaluarea Națională, cu 6 procente mai puțin decât anul trecut. Puse sub lupă, rezultatele nu sunt neapărat mai slabe, pentru că sunt cu 2% mai multe note peste 8 decât anul trecut și cu 6% mai mult decât acum doi ani. Iar marea bătălie la admiterea la liceu acolo se dă, între candidații cu medii de la 8 la 10.
În București, unde se decide la sutime locul într-un liceu bine cotat, 3 din 10 elevi au obținut o medie peste 9 la Evaluarea Națională 2023, potrivit datelor furnizate de aplicația AlegLiceu.ro. 54% dintre candidații din Capitală au luat peste 8.
În 2022, 51% luau în București peste 8, în 2021, doar 45%.
Foto: Statistica rezultatelor de la Evaluarea Națională din ultimii trei ani, realizată de aplicația AlegLiceu.ro
Bucuria premiantului va fi știrbită însă atunci când începe admiterea computerizată care se face în ordinea mediilor. Cu cât ai mai mulți cu medie mare, cu atât lupta pe un loc e mai crâncenă. Experții consultați de Școala 9 spun însă că această concurență nu înseamnă neapărat și o selecție mai dreaptă, fiindcă de multe ori, diferența de câteva sutimi nu arată că un elev este mai pregătit decât un altul.
Prea multe note mari
Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov, a făcut o analiză a situației de la liceul unde predă. 20 din 32 de candidați câți au dat Evaluarea au luat la Matematică notă peste 9.80. „Avem o profesoară foarte bună, copiii sunt buni, motivați, dar totuși, 20 de note peste 9.80 la matematică nu e în regulă, statistic vorbind. Ar trebui să fie un pic mai mișcată cocoașa curbei lui Gauss (reprezentarea grafică a probabilității repartizării unor valori în funcție de media standard, n.r.). Acest lucru creează probleme la admiterea în liceu pentru că departajarea se face la sutime, adică un cuvânt la română sau un echivalent în loc de ce rezultă la matematică face departajarea”, explică profesorul care are o experiență de 18 ani la catedră.
La nivel național, 6% dintre elevi au luat o notă peste 9.50, adică aproape 9 mii de elevi din țară. În București, în jur de 15% au luat peste 9.50.
„Nu e în regulă ca un județ cum e Brașovul să aibă 800 de elevi cu medii peste 9. Țin minte când am intrat eu în liceu - nu trebuie să o luăm ca model, doar ca informație statistică - au fost maximum 10 elevi peste 9. În general, erau sub 100 de elevi cu note peste 9 în județ, nici nu se punea problema să fie 800. Faptul că sunt foarte multe note mari nu e o soluție”, crede profesorul și continuă cu un exemplu concret.
Evaluarea Națională, „un fel de Cântarea României”
„Să luăm niște note mari: 9.85. Cu 9.85, indiferent la ce materie, mate sau română, asta înseamnă că un corector i-a dat 9.80 și celălalt 9.90 sau 9.70 cu 10. Dar e mai probabilă situația 9.80 cu 9.90. De la 9.90 la 9.80 înseamnă că unuia dintre profesorii corectori i s-a părut, poate ireal sau nu, ceva în plus. Deci pe o subtilitate care înseamnă 5 sutimi la matematică, adică 2,5 sutimi per total, ai 30 de poziții în clasamentul general al elevilor. Și asta decide dacă intri la Mate-info sau la Științe ale Naturii, e absurd”, explică Ciupală.
„Un fel de Cântarea României, cu note mari”, mai punctează el.
O sutime poate decide traseul unui elev, dar nu pe criterii de performanță
Și Gabi Bartic, directoarea executivă a platformei de teste standardizate Brio, consideră modalitatea de evaluare găunoasă.
„Câtă vreme aceste subiecte nu sunt calibrate și nu știm real gradul de dificultate, fiindcă în țara asta nu avem standarde în educație și evaluare, atât timp cât subiectele sunt făcute din ochi de cineva, cum poți să distingi între un 9.95 și un 9.96? Este complet cinic. Diferența de 20-30 de sutimi nu se susține științific absolut deloc în modul în care facem acum notarea. Este complet arbitrară distanțarea copiilor la sutimi”, crede aceasta.
Săracii copii cu note mari
O sutime poate decide astfel cine intră la o clasă sau la un liceu. Dacă există candidați cu aceeași notă, departajarea dintre ei se face după nota luată la română de la Evaluare, indiferent de profilul la care optează. Dacă au și acolo aceeași notă, se va face departajarea după nota de la mate și în ultimă instanță, după media din gimnaziu.
„Eu nu pot să spun ce știe copilul ăla cu o sutime mai mult decât copilul cu o sutime mai puțin. Atâta vreme cât noi îi deosebim pe copii la o sutime, îi dezavantajăm dându-le note mai mari”, spune specialista în evaluare standardizată.
Mai mulți activiști susțin introducerea unor standarde în evaluare. Adică o notă de 7 din Călărași să însemne un 7 și în București, atunci când evaluarea e făcută după criterii clare și uniform.
„Noi acum le dăm teste simple, îi îngrămădim pe toți în primele 30 de sutimi - că între 7 și 10 sunt aproape toți - și dup-aia ne chinuim să-i departajăm între ei. Iar lucrul ăsta e contraintuitiv, complet neserios și cinic, le facem un rău crezând că le facem un bine”, mai spune Bartic.
Subiecte ușoare „pentru a nu crea un șoc foarte mare în media de admitere”
Violeta Niță, managerul unui centru de meditații și cea care a realizat platforma AlegLiceu, vede o asemănare mare între rezultatele din acest an de la Evaluare și cele din 2022.
„Subiectele au fost relativ ușoare pentru a nu crea un șoc foarte mare în media de admitere, pentru că se scoate procentul din gimnaziu și o să scadă mediile. Dacă era și examenul greu și mai pierdeam și câteva sutimi consistente, 10-20 de sutimi din lipsa mediei de gimnaziu, șocul ar fi fost prea mare. Dacă anul acesta se dădea un examen comparativ cu 2021, când au existat licee în care s-a intrat cu 75 de sutimi mai mult decât în 2020, ar fi însemnat să avem licee în care s-ar fi intrat și cu un punct diferență”, crede aceasta.
Sfatul acesteia este ca părinții să nu se ghideze doar după ierarhia dată de medii atunci când completează fișa pentru admitere la liceu, „e o prostie”.
„Poți face asta dacă ai copilul în top, cu 9.75-9.50. Dacă el este în primii 25 și la «Sava» sunt 25 de locuri, atunci are șanse. Dar dacă eu am copilul pe locul 3400, ar însemna să știu ce opțiuni își pun toți cei dinaintea lui ca să înțeleg ce șanse are, iar asta e stupid”, mai spune Niță.
Segregarea națională
Profesorul Ovidiu Pânișoară, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București, spune că în acest moment facem o împărțire nedreaptă între licee „bune” și „slabe”, respectiv elevi „buni” sau „slabi”.
„Problema este că un copil care ajunge într-un liceu văzut slab se simte ca un rebut școlar. Chiar și un copil cu potențial se va pierde acolo pentru că se simte marginalizat, simte că nu are ieșire, că nu poate face nimic, dacă i se tot sugerează că nu are nicio șansă de reușită. Și atunci, treaba noastră este să echilibrăm sistemul”, crede specialistul în științele educației.
„Mania noastră este pentru olimpici, doar ei ne interesează. Și este foarte bine că avem copii atât de buni. Dar olimpicii se descurcă, trebuie să avem grijă și de ceilalți. Ideea e că trebuie să-i dăm acestui copil cu rezultate slabe la Evaluarea Națională, care ajunge la liceu, șansa să-și revină. Or, noi îl parcăm acolo și acolo îl lăsăm, sub o etichetă”, este concluzia lui Pânișoară.
O altfel de selecție pentru liceu
Specialiștii de la Coaliția pentru Educație, un ONG care reunește experți în domeniu care militează pentru reformarea sistemului educațional, consideră că este necesară o concentrare pe progresul elevilor, nu doar pe rezultatele învățării, adică note și medii.
„Din analizele noastre, în alte sisteme de învățământ, finalizarea gimnaziului înseamnă evaluări mai ample, consiliere adecvată, dar și posibilitatea de a accesa un an de recuperare. Iar anul întâi de liceu, care se derulează în altă unitate de învățământ și mult mai specializat din punct de vedere al curriculumului, înseamnă evaluări la mai multe discipline și, din nou, posibilitatea de recuperare a decalajelor”, arată un raport după rezultatele la Evaluare, realizat de Coaliție.
În iulie, urmează ca elevii să își completeze opțiunile de licee. Acesta este calendarul admiterii la liceu 2023:
- 6 - 7 și 10 - 14 iulie - Introducerea în baza de date computerizată (în aplicația informatică centralizată) a datelor din fișele de înscriere și verificarea de către părinți și candidați a corectitudinii datelor din fișa listată de calculator, corectarea eventualelor greșeli în baza de date computerizată și listarea fișelor corectate din calculator, operațiuni ce se vor realiza utilizând aplicația informatică centralizată;
- 17 iulie - Transmiterea bazei de date de la centrele de admitere județene/al municipiului București la Centrul național de admitere prin confirmarea, de către acestea, a finalizării operațiunilor specifice, în aplicația informatică centralizată;
- 18 iulie - Verificarea și corectarea eventualelor erori din bazele de date, precum candidați aflați în baza de date pentru admiterea computerizată și care au fost deja admiși la liceele la care se susțin probe de aptitudini etc., de către Comisia națională de admitere și comisiile de admitere județene/a municipiului București; transmiterea modificărilor la comisia națională;
- 18 iulie - Corectarea erorilor și confirmarea încheierii modificărilor în aplicația informatică centralizată;
- 19 iulie - Comunicarea rezultatelor candidaților repartizați computerizat în învățământul liceal.
