Trusa de prim-ajutor emoțional, cântece despre prietenie și picturi murale, soluții ale elevilor la violența de gen

Acest articol este susținut de Fundația Terre des hommes, în cadrul proiectului CARING - Contestarea normelor sociale și de gen pentru a reduce violența împotriva copiilor în școală, proiect co-finanțat de Uniunea Europeană.

Proiectul a adus împreună profesorii, părinții și elevii pentru mai multă conștientizare cu privire la violența de gen.

La începutul lunii martie​, la Școala Gimnazială „Ferdinand I” din zona Obor, câțiva profesori, părinți și elevi și-au dat întâlnire în sala de festivități. Clădirea mansardată, asemănătoare unui castel boieresc, impresionează prin arhitectură și, chiar de la intrare, peretele estic fură privirea cu un mozaic parcă rupt din lucrările bizantine care împânzesc muzeele Italiei. 

În 2024, școala a sărbătorit 100 de ani de la punerea pietrei de temelie de către Regele Ferdinand I al României.

Acum, sala de festivități e o cameră înaltă, invadată de lumina albă, artificială. Scena centrală poate fi oricând ascunsă de cortina galben muștar. În fața ei sunt așezate militărește 33 de scaune maro închis în așteptarea spectatorilor. Gazdele sunt profesori, părinți și elevi de la Ferdinand I, iar oaspeții vin de la Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”.

Ambele școli sunt parte din CARING, un proiect implementat în România, Croația, Bulgaria, Grecia și Ungaria, simultan. La noi a fost realizat de către Fundația Terre des hommes, care a avut ca scop crearea de „agenți ai schimbării” împotriva violenței în comunitatea școlară.

Din proiectul CARING a rezultat și un ghid video menit să îi ajute pe adulți să înțeleagă și să prevină violența între copii și tineri.

Alexandra Necșuleu, managerul proiectului, a povestit într-un interviu pentru Școala9 despre cum afectează elevii violența de gen în școli și cum poate fi prevenită, despre normele de gen dăunătoare - „fetele nu joacă fotbal” sau „băieții nu plâng”, implicarea profesorilor și părinților.

Sala se umple curând, iar scaunele rup rapid rândurile și formează mici celule cu bănci în mijloc. Profesorii, părinții, elevii și echipa de proiect s-au reunit să celebreze luni întregi de activități. 

„Bine ați venit la școala noastră dragă”

Prin proiect și-au propus ca elevii să elaboreze și să pună în practică inițiative prin care școala să devină mai prietenoasă.

„Bine ați venit la școala noastră dragă”, spune Simona Spirescu, învățătoare și coordonatoare de proiect la Ferdinand.

Învățătoarea face un scurt rezumat. În urma întâlnirilor cu profesorii, a reieșit că „oricât de multe știm deja despre prevenirea violenței în școală, tot nu este suficient” pentru că situațiile diferă de la caz la caz. Din întâlnirile cu copiii de la Ferdinand I implicați în proiect, s-a confirmat faptul că elevii reușesc să găsească soluții pentru școli prietenoase, iar întâlnirile cu părinții au arătat că „părinții, odată ce înțeleg valoarea cuvântului împreună, sunt dornici să vină în aceeași barcă cu noi (cu profesorii, n.r.) și să vâslească din greu pentru armonia și pacea din mediul școlar.”

O trusă de prim-ajutor emoțional și o pictură murală

Din implicarea tuturor s-a născut trusa de prim-ajutor emoțional. Fiecare clasă de la Ferdinand are o astfel de cutie care conține căști audio, un cub Rubik, culori, ceai, povești liniștitoare, hârtie creponată, cretă.

Trusa își propune să reducă situațiile conflictuale, de violență fizică și verbală și și-a dovedit deja eficiența, după cum povestesc elevii care au creat-o, prezentat-o și implementat-o în școală: „În timpul pauzelor ne plimbam pe holuri și prin sălile de clasă pentru a ne observa colegii. Ne-a atras atenția că unul dintre colegii noștri folosea cubul Rubik. M-am dus și l-am întrebat de ce îl folosea. Ne-a împărtășit că se simte foarte agitat și vrea să se răzbune pe un coleg care l-a jignit și s-a gândit că ar putea face un exercițiu cu cubul. Am încercat să fim aproape de el, să-l înțelegem și am cerut și ajutorul unui adult.”

„Credem că fiecare școală ar trebui să aibă o astfel de trusă, încât elevii să găsească acel obiect care îi ajută să elimine stresul atunci când nu este nimeni lângă ei”, au mai spus elevii.

Următorul pas, crede consiliera școlară de la Ferdinand I, Mihaela Enache, este să „îi învățăm pe copii să aibă curajul să o acceseze. Se poate crea stigmă pentru cei care accesează cutia, de asta avem de muncă, să îi învățăm cum să o folosească și să-și asume să fie vulnerabili pentru că nu este un pericol întotdeauna.”

Până acum, elevii au promovat trusa de prim-ajutor mergând în vizită la clase cu o chitară și o voce bună. ”Forever and a day” e piesa despre prietenie compusă de Emma și interpretată de Ana, două dintre elevele implicate în proiect. 

Through every storm, through every tear,
I see the light because you're near.
When the world feels too much to bear,
When laughter echoes or silence is there.

Through laughter and through pain,
Through sunshine and through rain,
I am your anchor in the sea,
I know you'll do the same for me.

You know that I'll be there,
Through sickness and through pain,
Through fire and through rain.
You will be the one
To cheer up my day again,
And I will do the same,
Forever and a day.

„La clase mai mici am cântat piesa în română, ca să poată să înțeleagă, iar în clasele mai mari am cântat piesa în engleză, care a fost compusă de colega mea, Emma. Ideea a fost să facem un cântecel prin care copiii să realizeze că nu este bine să se certe. Pentru că, până la urmă, toate cazurile de violență pornesc de la certuri”, a povestit Ana Ungureanu.

La „Mihail Sadoveanu” au fost formați doi facilitatori, 10 profesori, 10 elevi și 15 părinți. Proiectul a avut ca rezultat o pictură murală și fixarea de cuvinte motivante pentru prevenirea violenței școlare pe treptele scării de acces. 

Întâlnirea dintre școli se apropie de final. Alexandra le împarte tuturor piese de puzzle din hârtie. „Echipă”, „feedback”, „empatie”, „protecție”, „implicare”, „comunicare”, „încredere”, „colaborare” și „determinare” sunt câteva dintre cuvintele printate și decupate ca piese de puzzle care trebuie să-i ajute pe profesori, părinți și elevi să se completeze. „Ce ați făcut să preveniți violența?” și „Care este cea mai mare problemă cu care se confruntă școala?” sunt cele două mari întrebări care trebuie să-și găsească răspuns într-o conversație de zece minute între cei care au primit cuvinte asemănătoare. 

„Mă bucur că am putut să-mi fac școala mai sigură”, spune o elevă de la „Ferdinand”. „Toată lumea are loc la noi în liceu, indiferent de diferențe”, spune o altă elevă de la Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”.

„Am învățat o lecție din proiectul ăsta. Faptul că schimbarea vine de la noi”, conchide o profesoară.

CARING, prin ochii elevilor

Kotamy Nura e elevă în clasa a XII-a la Mate-Info în „Sadoveanu”. Povestește că nu sunt puține momentele în care aude stereotipuri ca „băieții sunt mai buni la lucruri tehnice” sau „fetele nu se descurcă așa bine la mate”. 

„Singurul motiv pentru care nu sunt mai multe fete care să se descurce la mate este pentru că sunt descurajate des”, explică ea.

Când a auzit de CARING a fost „fericită, entuziasmată”, iar acum, la final de proiect, spune că „a fost o experiență plăcută, am ajuns și eu să vorbesc mai mult cu colegi cu care nu vorbisem înainte. Am fost fericită că am discutat despre problemele astea.”

La liceu se simte în siguranță „tot timpul”, dar spune că ar ajuta dacă o dată la două săptămâni, la ora de dirigenție, s-ar vorbi despre rasism, sexism sau homofobie.

De aceeași părere este și Ana Ungureanu, elevă în clasa a VIII-a la „Ferdinand”. Spune că experiența proiectului a făcut-o „mai independentă și mai responsabilă”.  

Sora ei mai mare a fost obligată să se mute la o altă școală din cauză că a fost victima bullying-ului pentru că era „mult prea slabă”. „O vedeam în fiecare zi plângând. Mi se rupea inima și de aceea, când am primit ocazia asta, am zis că trebuie să particip în proiect.”

De când a fost implementat, observă că nu a mai auzit despre cazuri de violență în școală, asta în contextul în care „de obicei se aude pe holurile școlii despre toate cazurile posibile.”

E nevoie de mai multe proiecte de prevenție

Simina Șvaițer are 42 de ani și e membru în Consiliul de Administrație de trei ani, participantă la sesiunea din program cu părinții. Are doi copii înscriși la „Ferdinand”, în vârstă de 10 și 13 ani.

„Învăț multe alături de copiii mei și îmi dau seama de fiecare dată cât de în urmă sunt cu totul, cu lumea în care trăiesc ei, cu experiențele prin care trec ei, tot felul de lucruri de care ei se lovesc și eu nu m-am lovit de ele.”

Crede că e nevoie de tot mai multe de programe focusate pe prevenție.

De prevenție școlară la Ferdinand se ocupă Mihaela Enache, consilieră școlară cu o experiență de 16 ani.

„Am privit proiectul ca pe o mână de ajutor. Pe zona asta de violență, cele mai multe soluții se opresc la consilierul școlar, care mai departe, sigur, face ce ține de el. Am simțit că, în sfârșit, nu sunt doar eu în bătălie cu acest fenomen”, a povestit consiliera școlară.

La cei aproximativ 700 de elevi, atâția câți numără Școala Ferdinand I, cazuri de violență ușoară au loc „cam o dată la două săptămâni.” Faptul că sunt cazuri atât de rare este rezultatul muncii susținute a întregii echipe a școlii.

Am învățat împreună să facem medierea conflictelor și, ori de câte ori apar, încercăm să-i punem în contact pe cei implicați și am văzut că asta are rezultate foarte bune.

La baza proiectului a stat lucrul simultan cu tinerii, școlile, personalul educațional, părinții sau reprezentanții legali și cu instituțiile publice. În cadrul CARING au fost instruiți 445 de profesori, directori și consilieri, au fost formați 402 tineri lideri și alți 537 s-au implicat în inițiative. În proiect au fost implicați și 418 părinți.

Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană nici autoritatea emitentă nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.