Tatăl susține că tema care l-a deranjat a fost „ce formă, ce gust și ce elasticitate are banana”. Profesorul spune că le-a cerut „să calculeze volumul și suprafața unei camere”. Indiferent care a fost tema pentru acasă, cazul aduce în discuție un fenomen mai larg, cel al violenței împotriva profesorilor și limitele sistemului în rezolvarea lor.
„Mi-a zis că mă caută și în gaură de șarpe și mă omoară”
Pe 27 septembrie 2021, la 18.28, profesorul de fizică Nicolae Ardelean (62 de ani) se afla în bucătărie, împreună cu un muncitor care instala un detector de gaz. Își amintește exact momentul fiindcă avea să-l dea cu totul peste cap, după cum povestește azi. Acela a fost momentul în care i-a sunat telefonul. Era Ioan Drăgoescu, tatăl uneia dintre elevele sale de la Școala „I. D. Sîrbu”. Nu se cunoșteau.
„M-a sunat și m-a terfelit, m-a băgat și m-a amenințat cu moartea. M-a înjurat și mi-a comunicat că-mi pune interdicție pe orașul Petrila și să nu mai îndrăznesc vreodată să le dau temă copiilor. Jignirile nu le pot reproduce, dar m-a acuzat și că am deficiențe mentale, mi-a zis că mă caută și în gaură de șarpe și mă omoară”, a povestit profesorul pentru Școala 9, la mai bine de un an de la eveniment.
Profesorul a mai fost sunat o dată în aceeași zi și a înregistrat al doilea apel. „Dacă tu le dai teme de-a… (cuvânt obscen) Te caut, n-ai ce să-mi faci! Știu că tu înregistrezi, dar pentru mine e pistol cu apă. (...) Ce temă le dai tu cu măsuratul bananei și măsuratul camerei? Vezi că am vorbit cu multă lume și nu e bine ce faci…”, i-a spus profesorului la telefon și a închis brusc. Tatăl i-a zis și că vrea să se întâlnească cu el, dar nu la școală.
„Toată viața am fost o persoană puternică, dar acel moment m-a afectat foarte tare pe mine și pe familia mea. L-am invitat politicos la școală, orice probleme le rezolvi prin comunicare, dar m-a refuzat. A afirmat că legea pentru el este pistol de apă și nu are nimeni ce să-i facă”, mai spune cadrul didactic.
Părintele chemat la audieri după jumătate de an
A doua zi, bărbatul a mers direct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani și a depus o plângere. Apoi s-a dus la școală fiindcă avea ore, dar n-a putut să se concentreze după o noapte de nesomn. I-a cerut directoarei școlii să fie învoit.
„Am fost șocat. Mi-am luat concediu medical cinci săptămâni, am fost la medic de specialitate și mi-a dat diagnosticul tulburare anxioasă și mi-a recomandat repaus. Sunt o persoană puternică, dar am fost afectat. În 37 de ani de învățământ nu am mai pățit așa ceva”, spune profesorul. A revenit după concediul medical la catedră și a tot așteptat să fie anunțat de mersul anchetei, dar nu a primit niciun semn.
Pe 26 ianuarie a făcut o plângere online la corpul de control al Prim-ministrului și pe 23 februarie a fost chemat din nou la Inspectoratul de Poliție Deva pentru declarații. „Agresorul, în schimb, a fost audiat de poliția din Petrila la sfârșitul lunii martie – început de aprilie. Nu se poate așa ceva! Dacă era amenințat un procuror sau judecător cu moartea ar fi fost la fel?”
Procurorii dau vina pe lipsa de personal pentru faptul că nu au adunat declarațiile mai devreme. „Dosarul având ca obiect săvârșirea infracțiunii de amenințare, faptă prevăzută de articolul 206 al Codului Penal a fost soluționat într-un termen rezonabil potrivit jurisprudenței CEDO. În ce privește celeritatea efectuării actelor de urmărire penală, acest aspect este afectat de volumul mare de muncă și numărul redus al lucrătorilor de poliție”, au răspuns aceștia la solicitarea Școala 9.
Apoi, în iulie anul acesta, Nicolae Ardelean a primit în poștă ordonanța de renunțare la urmărirea penală.
„L-am sunat să-l întreb de ce dă asemenea teme”
În fața procurorilor, Ioan Drăgoescu a spus că a fost deranjat de faptul că tema „nu are nicio legătură cu fizica, respectiv «ce formă, ce gust și de elasticitate are banana»”.
Contactat de Școala 9, acesta neagă că l-ar fi amenințat pe profesor. „El poate să susțină ce vrea, eu nu l-am sunat să-l ameninț pentru că nu-mi stă în caracter. Omul am înțeles că are probleme psihice și nu am înțeles ce caută în învățământ. Am avut o interacțiune telefonică și nu de amenințare și mi se pare că s-a simțit lezat că l-am sunat să-l întreb de ce dă asemenea teme: ce gust are banana, ce miros și ce elasticitate”, a declarat acesta.
„Și părinții au fost revoltați că se dă asemenea temă. Mai departe nu știu ce-și dorește. A venit și neînceperea urmăririi penale. Omul fabulează”, a adăugat acesta.
Profesorul de fizică susține că tema a fost cu totul alta: copiilor li s-a cerut să calculeze volumul și suprafața camerei în care locuiesc.
Dacă n-a fost o preocupare în sala de clasă de la Petrila, la nivel internațional tema nu este deloc neglijată și oamenii de știință s-au aplecat către a studia proprietățile mecanice ale acestui fruct din care se vând peste 100 de miliarde de tone anual. Cercetătorii au fost preocupați de rezistența bananei, studiu cu aplicare în industria alimentară și pentru lanțurile de aprovizionare.
Amenințările „au fost percepute în mod exagerat de persoana vătămată”
Profesorul a fost așadar anunțat în vară de procurori că s-a renunțat la urmărirea penală pentru că nu este vorba de „un mod de operare complex”, ci un „conflict spontan, în urma unor neînțelegeri între părinte și profesor referitor la tema de la ora de fizică, discuții contradictorii care au escaladat în injurii și amenințări care au fost percepute în mod exagerat de persoana vătămată”.
De asemenea, au evaluat și că dacă investigația continua, cheltuiala pentru statul român ar fi fost prea mare „prin raportare la gravitatea faptei”. Profesorul îi contrazice cu privire la daune: „Cinci săptămâni cât am fost în concediu medical, 317 elevi, adică 13 clase, nu au făcut ore de curs pentru că nu au avut cu cine. Deci procesul de învățământ a fost bulversat.”
Profesorul a mers mai departe și l-a dat în judecată pe Ioan Drăgoescu. Așa a aflat că acesta avea în cazier o condamnare cu închisoarea în Veneția, Italia, pentru „furt săvârșit cu violență sau cu ajutorul armelor sau însoțit de amenințarea cu violența sau uzul de arme”. Are un nou termen pe 17 ianuarie.
Nicolae Ardelean este determinat să apeleze și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Sunt dispus să merg până la capăt singur și să mă lupt cu toată poliția, cu oricine din țara asta. În final, merg și la CEDO pentru că mi-au fost încălcate toate drepturile. Dacă nu, eu cer azil politic în altă țară. Am 62 de ani și ăsta a fost visul meu dintotdeauna, să mor într-o țară civilizată”, spune profesorul.
Școala: „Nu putem sancționa părintele pentru atitudine”
Directoarea Școlii „I. D. Sîrbu” din Petrila, Zorilă Coculeana, spune că a încercat în mai multe rânduri să-l aducă pe părinte la o discuție, dar fără succes. „Eu am invitat și telefonic și prin mesaj cu confirmare de primire prin intermediul Poștei române către familie să vină la școală să avem o discuție împreună cu domnul profesor. Familia nu a răspuns solicitării”, a declarat managerul școlii.
Până la data respectivă, nici după aceea, nu a existat nicio sesizare din partea părintelui referitoare la atitudinea colegului meu la clasă în relația cu eleva în cauză. Domnul profesor are o atitudine corespunzătoare și corectă în cadrul colectivului de cadre didactice, la clasă își face datoria, nu a existat nicio sesizare din partea părintelui sau a altor părinți cu privire la atitudinea sa. - Zorilă Coculeana, directoarea Școlii „I. D. Sîrbu” din Petrila
Directoarea susține, la fel ca Inspectoratul Școlar, că nu pot face mare lucru fiindcă discuția „s-a desfășurat în afara programului școlar, a fost o discuție privată între colegul meu și tatăl elevelor”.
„Noi ca instituție nu putem sancționa părintele pentru atitudine. Și în conflictele dintre elevi, ce se întâmplă în afara spațiului școlar eu atât pot să sesizez asistența socială, dar nu pot interveni în afara spațiului școlar”, susține directoarea.
Despre limitările legii a vorbit și Paul Rusu, președintele Sindicatului Învățământului Preuniversitar din județul Hunedoara. „Poate sună cam dur ce spun, dar școala este o instituție publică care are o misiune precisă și nu ar trebui să țină cont de voința unor federații de părinți sau asociații de elevi care să intervină în actul de predare. Pe vremea noastră elevul avea datoria principală să învețe”, a spus acesta.
A mai spus și că profesorul amenințat nu le-a cerut sprijinul juridic așa cum are dreptul, fiind membru de sindicat.
În Italia, un părinte a fost condamnat la închisoare pentru că a amenințat un profesor
În 2016, fostul senator PSD Șerban Nicolae a elaborat un proiect de lege menit să pedepsească mai dur abuzurile și agresiunile la care este supus personalul din învățământul preuniversitar. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților și de Senat (în februarie 2020), potrivit site-ului Asociației Vedem Just. Astfel, pedepsele pentru amenințare, lovire și alte violențe se majorau cu o treime dacă erau „împotriva unui profesor aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătura cu acestea”.
Proiectul a fost atacat la Curtea Constituțională în urma unei demers al unor parlamentari USR și PNL, declarat neconstituțional, retrimis în Parlament și respins de Senat în septembrie 2021.
Alte țări au reușit să introducă legi mai dure care să reglementeze astfel de situații. În 2021, în Italia, a fost dat un decret cu privire la delictele comise împotriva funcționarilor publici, prin urmare și împotriva cadrelor didactice.
Legea a urmat unei petiții cu sute de mii de semnatari care au cerut înăsprirea legislației fiindcă profesorii se confruntă cu un val de violențe și atitudini nepotrivite. „Statutul profesorului a pierdut ușor-ușor din autoritate și prestigiu, călcat în picioare de logici de putere care îi subminează seriozitatea și valoarea instituțională”, au arătat semnatarii atunci.
Efectele noii legi au apărut abia luna trecută, când un tată din provincia Parma, care a insultat-o pe profesoara fiului său fiindcă aceasta îi făcuse observații, a fost condamnat la patru luni de închisoare pentru ultraj.
„Mulți nu-și dau seama deloc că atunci când au de-a face cu profesorii copiilor lor au de-a face cu funcționari publici care, în exercitarea atribuțiilor lor, sunt înzestrați cu puteri autoritare”, au explicat reprezentanții unei asociații de profesori din Parma și Piacenza, citați de publicația Tecnica della Scuola.
Și profesorii americani au cerut măsuri pentru a reduce cazurile de violență împotriva lor. Jumătate dintre cadrele didactice și lucrătorii din învățământ americani spun că au fost amenințați cel puțin o dată de-a lungul carierei, potrivit American Psychological Association. Pentru mulți acesta este principalul motiv pentru care ajung să renunțe la profesie.
