„RomStoria cu profu’ Negoi. Bagă la cap și dă mai departe”. Așa își începe profesorul Ioan Valentin Negoi episoadele despre istoria și viața romilor. Elevii și alți curioși găsesc toate clipurile RomStoria – au între 4 și 6 minute – pe Youtube, Facebook și Tik Tok.
În martie, de pildă, a povestit într-un episod despre cinci femei rome „care au schimbat lumea”. Una dintre ele, Ceija Stojka, a fost o pictoriță supraviețuitoare a Holocaustului, născută în Austria. Elevii au aflat și despre poeta Bronislawa Wais, din Polonia, care a compus versuri la începutul secolului XX.
Profu’ Negoi, 33 de ani, vorbește și despre Ioana Rudăreasa, din Țara Românească. „În 1843, când au fost eliberați sclavii domnești, a cerut familiei de boieri, stăpânii ei, să îi elibereze din robie pe ea și pe copiii ei, în baza decretului dat de domnitorul Gheorghe Bibescu, care prevedea ca toți sclavii domnești să fie liberi”, explică profesorul în acel episod RomStoria.
Stăpânii au refuzat-o și au susținut că ea și copiii sunt sclavi particulari, adaugă profesorul. După un deceniu de luptă, femeia și-a obținut libertatea în instanță.
Ioana Rudăreasa Fotografie: Wikimedia Commons
„Spre deosebire de băieții romi, care accesează mai ușor educația, fetele au un parcurs educațional mai greu. Exista această cutumă să facă doar clasele primare. Dar acum s-au mai schimbat lucrurile și în comunitățile tradiționale”, explică profesorul Negoi, pentru Școala 9, de ce și-a dorit să le aducă pe femeile rome în prim-plan. Am vorbit cu el imediat după Ziua internațională a Romilor, sărbătorită pe 8 aprilie.
Negoi lucrează la proiectul RomStoria cu o echipă de la Roma Education Fund, ONG care facilitează accesul la educație pentru copiii romi.
Cu Luiza Medeleanu, una dintre vocile RomStoria și cercetătoare, profesorul împărtășește idei despre episoade. Iar Claudia Craiu, directoarea de comunicare a ONG-ului, se numără printre cei ce ajută la editarea textului redactat de profesor. Apoi, alți specialiști se ocupă de editarea video și de animații.
Cum au început
Acum câțiva ani, profu’ Negoi, și el din comunitatea romă, a predat un opțional de istoria romilor la școala din satul Mărginenii de Jos, Prahova. Lucra cu elevi de clasa a VII-a – aici învață și romi, și români – și atunci și-a dat seama că lecțiile din manual aveau nevoie de un suport vizual. Ca adolescenții să rămână atenți la ore, profesorul a creat diverse prezentări PowerPoint.
Profesorul Ioan Valentin Negoi, în timp ce filma un episod din RomStoria
Într-o zi, după ce a ajuns la biroul său de la Roma Education Fund din București, Negoi a glumit că ar vrea să devină influencer și să realizeze episoade animate despre istoria romilor, să fie orele mai atractive pentru elevi. Directoarea Claudia Craiu a luat în serios acea idee, așa că s-au mobilizat și au pornit RomStoria.
Ioan Valentin Negoi se ocupă de biblioteca și arhiva ONG-ului din Capitală. Face naveta trei zile pe săptămână, 80 de kilometri, de la Târgoviște, unde locuiește. Iar joi și vineri ține ore la școala din județul Prahova, la 36 de kilometri de casă.
Filmările pentru RomStoria au început în decembrie 2021 și, până acum, proiectul a adunat sute de abonați pe Youtube și peste 500 de urmăritori pe Tik Tok.
„Copiii au nevoie de eroi”
Inclusiv elevii săi se uită la filmulețele RomStoria de pe rețelele sociale. A observat că atât romii, cât și românii au devenit mai curioși. Unii dintre ei repetau la orele de istorie îndemnul profului de la începutul clipurilor: „Bagă la cap și dă mai departe”.
Anumite subiecte sunt foarte apăsătoare, de pildă Holocaustul romilor și cei 500 de ani de sclavie în spațiul românesc, spune profesorul, așa că la școală discută despre ele în contextul potrivit. Cei mai mulți copii aud despre toate astea pentru prima dată.
Alături de câțiva dintre elevii lui
La orele obișnuite de istorie – momentan nu mai predă opționalul–, când le vorbește despre exterminarea evreilor în lagărele naziste, discută și despre Holocaustul romilor. „Le arăt la clasă câte o scrisoare a unui soldat rom deportat în Transnistria (regiune din estul Republicii Moldova de astăzi, n.r.). Îi pun, de exemplu, să scrie o petiție către autoritățile centrale din perspectiva unui soldat rom a cărui familie este deportată, să dezvoltăm empatia. Sau o scrisoare pentru un prieten din copilărie, de etnie romă, deportat”.
„Romii au fost numai sclavi?”, l-a întrebat la un moment dat unul dintre elevii săi. Le-a povestit atunci copiilor despre Ștefan Răzvan, voievod moldovean de etnie romă. „Nicolae Bălcescu îl descrie ca pe un erou: «A luptat atât de bine, că trei cai muri sub dânsul»”, detaliază profesorul.
A observat că mai ales elevii romi se bucură să audă și alte istorisiri despre etnia lor. „Copiii au nevoie de eroi”, mai explică proful Negoi. De aceea, la RomStoria a creat și episoade în care a prezentat meseriile romilor importante pentru economia Țării Românești. Aurarii, de pildă, căutau aur în râuri, spune el; zlătarii făceau inele, bănarii băteau bani de aramă, iar fierarii reparau uneltele pentru agricultură.
Le împrumută elevilor cărți precum „Eu sunt Malala” și „Omul în căutarea sensului vieții”
Ioan Valentin Negoi a studiat istoria romilor de la licență până la doctorat, așa că unele subiecte îi sunt familiare și poate scrie textul pentru un episod în câteva ore. Pentru altele, însă, se documentează mai bine de o săptămână.
Din adolescență a început să citească serios, pe-atunci împrumuta cărți de la domnul Smărăndoiu, profesorul lui de istorie. A urmat liceul teoretic din comuna Filipeștii de Pădure, Prahova, și a revenit acolo între 2018 și 2020, ca profesor Teach for Romania – ONG care consiliază și susține profesorii creativi din preuniversitar.
Apoi, a început să țină ore la școala unde predă astăzi, în care a învățat și el, cea din Mărginenii de Jos. Satul e la numai 5 kilometri de comuna Filipeștii de Pădure.
„Noi aveam sobă pe gaze, În timpul orei ne îngheța mâna pe pix și în pauze era bătaie pe sobă”, își amintește profesorul despre vremurile în care ocupa locul în bancă, nu la catedră.
Acum, elevii din Mărgineni au centrală, termopane și table inteligente, adaugă el.
În ce privește relațiile dintre copii, „în clase nu există segregare între copiii romi și români”, spune acesta, și nu era nici când studia el aici. Crede că acum îi desparte de fapt tehnologia, că joacă mai rar fotbal și stau mai des cu ochii în ecrane.
Pe lângă informațiile despre trecutul romilor, profu’ Negoi le mai oferă ceva elevilor: entuziasmul pentru lectură. Le împrumută cărți și îi încurajează să citească cât mai multe. „Unii copii au citit așa prima carte din viața lor”, adaugă el.
Își dorește ca acești copii de la sat să descopere și alte volume decât cele clasice din bibliotecă, precum „Ion” și „Baltagul”.
Mai multor eleve le-a împrumutat, de pildă, „Eu sunt Malala”, scrisă de Malala Yousafzai, care la 15 ani, în 2012, era deja o cunoscută activistă. Ea s-a revoltat față de talibanii din Pakistan, care le interziceau fetelor să meargă la școală. În adolescență, aceasta a supraviețuit în urma unei tentative de asasinat din partea talibanilor, fundamentaliști islamici.
Negoi a discutat cu fetele despre carte și le-a amintit că e un privilegiu că ele pot, totuși, să meargă în liniște la școala din satul lor. Altor elevi profesorul le-a împrumutat volumul „Omul în căutarea sensului vieții”, a psihiatrului austriac cu origini evreiești Viktor Frankl, supraviețuitor al lagărului de concentrare Auschwitz. „E o carte despre speranță”, explică profesorul de ce i-a îndemnat să o citească.
