„Proiectul este în dezvoltare accelerată. Componentele și integrarea lor vor fi toate gata în același timp pentru că se realizează în paralel. Pot spune totuși că timpul este scurt. Tot ce se dezvoltă trebuie să fie evaluat în timp util”, spune Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia, pentru Școala 9.
O bibliotecă construită din bani europeni
Ascendia este una dintre cele șapte firme care se ocupă de dezvoltarea Bibliotecii școlare virtuale, alături de S&T România (lider al asocierii), Trencadis Corp SRL, Cyberllence Inovatie, Software Imagination&Vision, S&T CZ s.r.o. și Tema Energy SRL. Contractul a fost semnat în decembrie anul trecut, la un an de la lansarea licitației.
Întregul proiect costă 47 de milioane de euro, din care 40 de milioane vin din fonduri europene nerambursabile. Odată ce va fi gata, Edulib va fi gestionată de Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare ARNIEC, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației.
Varianta pilot a Bibliotecii școlare virtuale trebuie să fie lansată până în 10 septembrie anul acesta - atât este termenul de implementare, de 36 de luni de la data semnării contractului de finanțare, din 10 septembrie 2019.
Ce este, de fapt, Edulib
Din următorul an școlar, așadar, elevii și profesorii ar trebui să utilizeze mare parte din platformă, până când Edulib va fi complet gata în martie 2023. Pentru început, conținutul va fi dedicat doar claselor de gimnaziu.
Edulib va avea manuale și opere literare în format electronic, lecții interactive și prezentări video.
„Nu vor fi simple documente sau clipuri. O lecție interactivă, pe lângă aceste resurse clasice, are și resurse avansate ca asistenți educaționali, voce sintetizată, aplicații, simulări, chestionare, bariere, etichete, acordeoane (elemente de control grafic, n.r.), tab-uri”, explică, pentru Școala 9, Cosmin Mălureanu.
Toate aceste lecții care vor fi disponibile în biblioteca virtuală vor fi folosite de către elevi și profesori la ore, dar aceștia vor avea acces la ele și de-acasă.
Pentru a urmări o lecție la școală, elevii nu vor avea nevoie neapărat de câte-un calculator sau laptop individual, dar o vor putea face, dacă vor, de pe propriile telefoane mobile. Interfața va fi hibridă voce-text datorită inteligenței artificiale pe care o are la bază.
Asta înseamnă că profesorul și elevul pot pune întrebări în limbaj natural, cu voce tare, iar sistemul va genera răspunsuri în baza unor algoritmi de machine learning, care îl ajută să învețe singur în funcție de conținutul accesat de elevi. Este ca atunci când asculți o melodie pe YouTube, Spotify, iar acestea îți construiesc playlisturi pe același gen al piesei respective, pentru că au înțeles că acesta îți place.
Foto: Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia
Materialele sunt făcute de profesori împreună cu programatori
Platforma online nu vine singură, ci și cu kit-uri multimedia, prevede caietul de sarcini al proiectului. 5.400 de școli vor primi aceste pachete ce prevăd, simplist spus, proiectoare, cabluri și, de asemenea, tot ce ține de infrastructura software. Iar profesorii vor fi instruiți să le folosească.
Materialele de pe Edulib vor fi asemănătoare celor de pe platforma Livresque, dezvoltată tot de Ascendia, explică Mălureanu. Pe Livresque, lecțiile sunt construite de profesori în format interactiv, cu exerciții diverse, pentru toate clasele și materiile, și pot fi folosite de oricine, cadre didactice, elevi sau părinți. Platforma are peste 4.000 de astfel de lecții.
Pentru Biblioteca școlară virtuală lucrează 600 de profesori aleși de Ascendia și celelalte firme care pregătesc Edulib. Dar profesorii nu lucrează singuri, ci în echipe cu instructional designer-i, adică proiectanți de conținuturi educaționale digitale, programatori și graficieni, „deci calitatea lor va fi mult superioară celor făcute individual”.
Profesorii care au luat-o înaintea statului
Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, speră ca Biblioteca să nu rămână la stadiul de proiect pilot sau să dispară în negura internetului, cum s-a întâmplat cu AeL-ul, vechea platformă dezvoltată în perioada 2009-2011 de compania Siveco. Își păstrează, totuși, optimismul.
„Elevii și-o doresc. Unele școli au luat singure inițiativa în sensul ăsta. Cred că indiferent de ce prevede sau nu exact proiectul în acest punct, la Biblioteca școlară virtuală ar trebui să aibă oricine acces gratuit”, spune tânărul.
În timp ce Biblioteca școlară virtuală era încă la stadiul de idee, unele școli au luat singure atitudine. Claudiu Vlad este director la Școala „Gheorghe Popovici” din comuna Apateu, județul Arad. Din 2006, de când conduce școala, a digitalizat aproape toate clasele, a pus internet prin fibră optică, a dus elevii și cadrele didactice în schimburi de experiență în toată Europa, a implementat catalogul digital și a înscris instituția în programul „Școala din valiză” a Fundației World Vision și a Fundației Vodafone România, prin care elevii și profesorii au acces la o platformă de e-learning.
„Nevoia de o astfel de bibliotecă virtuală e mare. Mă gândesc la biblioteca fizică, ce nu a fost înnoită. Așa e și aici. E nevoie de digital, de exerciții interactive inserate în programă”, spune Claudiu Vlad, într-o discuție cu Școala 9.
Foto: Captură de pe platforma Livresq
Când au început programul „Școala din valiză”, directorul, care e și profesor de istorie, le-a impus colegilor săi un șablon minimal pentru lecțiile pe care le dezvoltă. Nu i-a lăsat să folosească doar materialele făcute de alți profesori și disponibile gratuit pe platformă. „Le-am cerut să facă singuri ca să și învețe și să nu facă superficial”, explică Vlad.
În doi ani, profesorii de la Apateu au făcut 700 de lecții interactive pentru toate materiile.
„Cu o platformă digitală folosită la școală, elevii fac ceea ce le place: butonează”, râde el. „E o activitate în care este inclusă toată clasa, fiecare face ceva. La o oră tradițională nu se întâmplă asta”, explică dascălul.
Ministerul nu s-a implicat în selecția profesorilor
Totul sună bine până aici. Bani avem, ba chiar nerambursabili, specialiști care să lucreze la proiect sunt, la dezvoltarea lui s-a dat drumul de ceva vreme, chiar dacă cu ani întârziere. Și toate părțile implicate în sistemul de învățare așteaptă cu nerăbdare Biblioteca. Un instrument ce ar fi fost, de altfel, perfect pentru predarea în pandemie.
Dar Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România și contributor Școala 9, e de părere că sunt câteva probleme. În primul rând, profesorii nu ar fi trebuit să fie aleși de firme, ci de o instituție competentă, precum Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), cel care pregătește manualele și programa școlară.
„Nu am dubii că firmele care au câștigat contractul vor reuși să termine la timp platforma Edulib. Dar va fi o problemă de calitate a conținutului”, spune Antonia Pup.
„Ministerul Educației ar fi trebuit să facă el apel pentru selecția profesorilor. Cred că CNPEE are mai multă competențe decât Ascendia sau ceilalți membri ai asocierii”, adaugă ea.
„Reciclăm” un sistem vechi de un deceniu
Nu doar că ministerul nu a selectat profesorii, dar nici nu a prevăzut exact conținuturile materialelor, mai remarcă tânăra. Dimpotrivă, printre sarcinile pe care le-a trasat în proiect este și aceea de a „recicla” materiale din vechea bibliotecă AeL.
AeL a fost dezvoltată în perioada 2009-2011 de compania Siveco. A făcut parte din programul SEI - Sistemul Educațional Informatizat, făcut în guvernul Adrian Năstase.
Între timp, AeL a fost transformată în EduOnline în 2020, după ce s-au închis școlile din cauza pandemiei de COVID. Nu se știe cât de folositoare a fost în pandemie, dar aspectul site-ului este unul neatractiv, programele după care au fost construite lecțiile nu mai sunt de actualitate, iar tehnologia pe care au fost dezvoltate conținuturile este veche. Lecțiile pot fi deschise și pot funcționa bine doar de pe anumite browsere, Internet Explorer sau Safari, și numai adăugând un plug-in în browser.
Cosmin Mălureanu spune însă că acele resurse care vor fi preluate din AeL și dacă va dori ministerul, de pe Livresque, vor fi refăcute cu tehnologii de actualitate care să permită funcționarea pe orice platformă hardware și software. Altfel spus, ca orice material interactiv „reciclat”, ori dezvoltat nou să poată fi deschis de pe orice device - telefon mobil, tabletă, laptop -, indiferent de sistemul său de operare. În responsabilitatea Ascendia a revenit doar partea de software, adică „sufletul” dispozitivului.
Edulib nu va fi o platformă deschisă. Asta doar pentru început. Școlile vor fi nevoite să-și facă conturi de utilizatori. Este un compromis pentru ca dezvoltatorii să poată colecta date statistice în etapa pilot.
„Pentru a fi relevant un astfel de sistem trebuie să știm toate statisticile importante la nivel de elev și conținut. Deci tot ce implică scor, timp de parcurgere, de pe ce dispozitiv, va trebui să fie colectat. Pentru acest deziderat este nevoie de conturi de acces. Pentru partea de joacă, investigare, testare nu o să ai nevoie de conturi, dar dacă vrei un sistem educațional performant, este obligatoriu să ai trasabilitate”, punctează Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia.
Epopeea licitației celei mai mari resurse educaționale
A fost nevoie de 11 ani și 13 guverne să ajungem aici. Dezvoltarea unui astfel de proiect este prevăzută în Legea Educației încă din 2011, când ministru era Daniel Funeriu, în guvernul lui Emil Boc.
„(...) Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma şcolară de e-learning, care includ programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare”, este articolul 70 din lege.
Atât Biblioteca școlară virtuală, cât și Catalogul electronic, un alt proiect ambițios, au fost promise în programul de guvernare al PSD 2016-2020. Până prin 2019 nu s-a întâmplat nimic. Apoi, fostul ministru interimar al Educației Daniel Breaz a semnat contractul de finanțare cu fonduri europene, iar ministrul care l-a succedat, Monica Anisie, anunța în mai 2020 că Biblioteca va fi gata până în septembrie, în același an.
Termenele de finalizare s-au tot schimbat, iar promisiunile că Biblioteca va fi gata curând au curs din partea miniștrilor și premierilor. Licitația a fost lansată în sfârșit pe 12 septembrie 2021. Anunțul câștigătorilor s-a lăsat mult așteptat.
„Luați lista miniștrilor care mi-au urmat. Ei sunt de vină”
„E o mare greșeală dacă odată platforma realizată tăiem panglici, spunem că am mai bifat o acțiune și atât. Platforma va fi zero barat dacă nu va fi făcută mentenanță continuă, zeci de ani de zile”, spune fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, cel care a introdus în lege dezvoltarea Bibliotecii virtuale.
Pentru întârzierea creării platformei de e-learning arată cu degetul către toți politicienii care s-au succedat pe scaunul de ministru al Educației. „Luați lista miniștrilor care mi-au urmat. Ei sunt de vină”.
Funeriu atrage atenția unui aspect. Nu doar resursele predării online sunt importante, ci și antrenarea copiilor în proces. Dincolo de conexiunea la internet, device-uri și conținuturi, spune fostul ministru, elevii au nevoie să fie învățați să învețe online. Altfel, vor merge pe „autostrada internetului” tot către divertisment și rețele sociale.
Foto: Robert Avram, președintele Consiliului elevilor
Profesorii să-i ajute pe elevi, iar elevii, pe profesori
E un lucru care ar fi putut fi evitat acum dacă Biblioteca școlară virtuală ar fi fost implementată atunci când era programată, în 2013, spune Daniel Funeriu. Profesorii ar fi fost deja obișnuiți să o folosească, la fel și elevii.
Antonia Pup crede că majoritatea dascălilor nu vor fi atât de impresionați de noua platformă. Cei care folosesc deja genul acesta de materiale de e-learning o vor face oricum în continuare. Biblioteca va veni mai degrabă în sprijinul familiilor, pentru că elevii vor putea repeta acasă mai ușor ajutați de părinți, spune coordonatorul de la Societatea Academică din România.
„Trăim într-o eră digitală. Poate profesorilor nu le-a plăcut în pandemie școala online, dar asta este situația. Sigur, nici nu putem să le cerem să integreze singuri sistemul ăsta în predare, au nevoie de ajutor. Și aici intervine ministerul, care să facă instructaje cu ei”, spune, la rândul său, Robert Avram, președintele Consiliului Elevilor.
O colaborare între elevi și profesori va fi de asemenea utilă, afirmă elevul. Adică cei mici, mai la curent cu tehnologia, să-i ajute pe profesori. Își amintește din poveștile colegilor săi că în pandemie, când școlile au fost închise, au fost elevi care și-au ajutat dascălii să folosească platformele de tipul Zoom sau Google Meet.
Managerul Bibliotecii virtuale a fost secretar de stat în Guvernul Cîțu pentru 24 de ore
Edulib are și un manager de proiect, pe Marian Murguleț, fost șef la Siveco, potrivit Edupedu. Murguleț a fost secretar de stat în Guvern, numit de Viorica Dăncilă, apoi din nou, numit de Florin Cîțu, dar numai pentru 24 de ore.
Marian Murguleț a fost singurul candidat pentru funcția de manager al Bibliotecii școlare virtuale, concurs la care a obținut punctajul maxim. Gheorghe Dinu, managerul general al ARNIEC, spunea anul trecut pentru Edupedu că nu poate explica de ce nu au fost mai mulți candidați, dar crede că de vină sunt salariile mici și „stresul extrem de mare, am pus-o pe seama faptului că e destul de greuț să faci parte dintr-o echipă care implementează un asemenea proiect”.
Republica Moldova are bibliotecă virtuală de doi ani. La fel și Malta
Republica Moldova a reușit să dea drumul la ceva similar unei biblioteci virtuale în doar o lună de la închiderea școlilor din 11 martie 2020, în perioada în care a izbucnit pandemia de COVID-19.
Biblioteca digitală pe care Primăria Chișinău și Ministerul Educației din Moldova au lansat-o conține aproximativ 2.500 de lecții video pentru clasele I-XII, materiale didactice pentru toate disciplinele și un ghid psiho-pedagogic pentru părinți. Conținutul este accesibil tuturor, fără cont. În România, în aceeași perioadă, Televiziunea Română difuza 140 de lecții video doar pentru materiile de examen de la clasele a VIII-a și a XII-a. Niciuna dintre acestea nu a putut fi accesată direct pe site-ul ministerului sau pe vreo altă platformă ale acestuia.
Malta a realizat și ea, în mai puțin de un an, o bibliotecă virtuală disponibilă de la începutul anului școlar 2020-2021. Numită generic Teleșcoală, platforma, care este administrată de Ministerul Educației, are peste 12.000 de lecții pe toate subiectele de la toate materiile predate în școlile malteze, de la nivelul preșcolar la ultimul an de învățământ secundar.
Conține lecții video ce pot fi accesate oricând și de oriunde, secțiuni de consiliere pentru elevi, de informații pentru părinți și de resurse ajutătoare pentru profesori pentru a-și pregăti propriile lecții.
