Ucraina a intrat în a doua săptămână de război și școlile și-au schimbat cu totul destinația. În Lviv, oraș încă sigur, din vest, instituțiile de învățământ adăpostesc refugiați care au fugit de bombardament sau organizează activități prin care profesorii, părinții și elevii își susțin armata. O mamă, profesoară de engleză, a povestit pentru Școala 9 cum au făcut plase de camuflaj și ce o ajută să reziste psihic. 1 milion dintre cei peste 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei au trecut granița ca să scape de atacul Rusiei. Tanya va rămâne în țara natală cu soțul și cei doi copii.
În jur de 1.300 de studenți, veniți din alte orașe ale țării, rămân vara în campusul Grozăvești, unde sunt cele mai multe locuri de cazare pentru cei care învață în facultățile Universității din București. Rămân în Capitală în principal pentru că au mai multe șanse să găsească un job, spun ei - își doresc să fie independenți și să capete încă de-acum experiență în muncă. Unii dintre ei mărturisesc că s-ar plictisi pentru că în orașele mai mici în care locuiesc „poți bea cafea în trei locuri, nu e nimic dinamic”.
Profesorii ruși au primit o serie de recomandări și chiar un ghid despre cum ar trebui să le vorbească elevilor despre sancțiuni internaționale primite după invazia Ucrainei. Cursul are tema „Sancțiunile anti-ruse și impactul lor în economia națională” și va fi predat la gimnaziu și liceu. Profesorii trebuie să le dea citate din Vladimir Putin și să le spună doar despre impactul pozitiv al penalizărilor. Economiștii ruși consultați de ziar au găsit mai multe greșeli în datele manualului și spun că elevii vor simți oricum pe pielea lor sancțiunile, când familiile lor vor rămâne fără bani.