Când aveam vreo șapte ani credeam că în lume există cinci puncte cardinale: Nord, Sud, Est, Vest si Rest. Cum Rest? Foarte simplu, eu auzeam la radio la rubrica meteo o doamnă care spunea că „va ploua în Vest și va fi soare în Rest”. Când doamna învățătoare ne-a predat lecția cu punctele cardinale, eu am completat-o imediat, fericită că le știu pe toate cinci și că sunt deșteaptă. Colegii mei au început să râdă că na, chiar era amuzant, dar doamna mi-a spus: „Măi, Ana, măi, ce imaginație bogată ai și ce creativă ești, fată. Te admir!”.
La nord de Oslo, Norvegia, o pădure de foioase și conifere crește. Peste 100 de ani, copacii vor fi tăiați pentru ca 100 de manuscrise să fie publicate în același timp. În fiecare an, un autor cunoscut va dona un text, iar cărțile vor fi publicate în 2114, în cadrul unui proiect care poartă numele de Future Library, adică Biblioteca Viitorului. Printre scriitorii implicați se numără Margaret Atwood, autoarea romanului distopic „Povestea slujitoarei”, iar cartea sa propusă pentru proiect, „Scribbler Moon”, se află deja într-o cameră secretă a bibliotecii publice din Oslo, unde vor fi păstrate, până la publicare, toate manuscrisele.
Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.