Cancelarie

Lecție de istorie. Ce putem învăța după interzicerea în școli a două asociații considerate de extremă dreapta

În ianuarie, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la cererea Prefecturii, le-a solicitat școlilor să interzică întâlnirile cu elevii organizate de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”. Motivul: aceste ONG-uri sunt „cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”. Am vorbit cu toți cei implicați și cu istorici ca să înțelegem care sunt pericolele atunci când astfel de entități ajung în fața elevilor. Am dat peste o lecție de istorie prețioasă care, culmea, nu prea se învață la școală. 

Editorial. Aveți încredere în profesori

„— De ce te-ai făcut profesoară?

 — Ca să-i salvez pe elevi de părinții lor.”

Vă amintiți? Așa începea articolul nostru apărut în 2 februarie 2022, cu un schimb de replici din serialul danez Rita, în care poate fi identificată lesne triada profesor-elev-părinți. O triadă esențială pentru orice sistem de învățământ, fiindcă cele trei elemente se află într-o relație de parteneriat, iar dacă parteneriatul se bazează pe încredere, cu atât mai bine.

Editorial. Dragi profesori, când ne solidarizăm să reclamăm anomaliile din școli: de la meditații cu elevii de la clasă, la birocrație și incompetență?

În vară am fost cu toții martorii unei mișcări de solidarizare extraordinară, când a avut loc greva profesorilor. Am apreciat vocile care ne-au susținut. Am asistat însă și la hărțuirile celor care, după caz, se aflau fie în tabăra greviștilor, fie a celor care au continuat să predea. Zilele acestea  s-a discutat despre cazul Goethe, unde o mămică a acuzat un profesor de bullying după ce nu și-a mai trimis copilul la el la meditații. De ce nu ne solidarizăm și în astfel de cazuri? De ce nu ne solidarizăm să reclamăm abuzurile?

Ce putem învăța din cazul „pregătire cu elevii de la clasă, la Liceul Goethe”? „Sper că nu avem clanul meditatorilor”

Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.

Salarizarea profesorilor români în funcție de performanță, o altfel de gradație de merit? Cum ar putea fi oprită „goana după adeverințe”

Pot fi profesorii români plătiți în funcție de performanță? Performanță în învățământ înseamnă doar să pregătești olimpici? În prezent, cadrele didactice pot aplica pentru gradația de merit, care înseamnă 25% în plus la salariu. Am mers către cei care cunosc sistemul să ne explice care este practica internațională și ce poate fi aplicat la noi. 

Editorial. Spirala descendentă a neglijenței. Cine are grijă de spațiul comun al școlilor?

Cei care locuiesc la bloc știu că se întâmplă așa ceva. Sacul cu resturi menajere este scos pe casa scării, în fața ușii. Din el se prelinge un firicel de lichid, iar mirosul dulceag al cojilor de pepene (pe care le vezi amestecate cu coji de ouă, cu cutia de lapte și cu factura de la gaz) îți amintește de acea dimineață în care, trezindu-te și intrând în bucătărie, ai constatat că ai uitat să duci gunoiul.