„Mi-aș dori ca, atunci când adulții iau decizii, să se gândească mai mult la modul cum vor afecta aceste decizii viitorul copiilor.” Este mesajul lui Miriam, o fată de 12 ani din Deva, de Ziua Internațională a Drepturilor Copiilor, celebrată pe 20 noiembrie. Miriam face parte și din Consiliul Copiilor înființat în cadrul inițiativei UNICEF „Localități Prietene ale Copiilor”.
Democrație, istoria legionarismului, educație sexuală. Dacă 2024 ar fi un orar școlar, noi am pune clar materiile astea în el. Ce am citit anul ăsta, ne-a plăcut și vrem să dăm mai departe? De la povești despre homeschooling și importanța cititului, la investigații despre hărțuirea din mediul academic și educația civică, fiecare text a venit cu lecții valoroase. Am făcut o listă cu articole împreună cu colaboratorii noștri.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.