Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, directoarea Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească.
Jumătate din copiii și jumătate din adulții români și-ar dori să se stabilească peste hotare, arată două sondaje de opinie recente. Motivele țin de oportunitățile în carieră, dar și de sistemele de învățământ din Occident, mai bine dezvoltate decât cel românesc.
Doar unu din zece copii înțelege ce citește, arată Raportul național de literație. 42% dintre elevii României însă nu pot să identifice personaje sau să extragă idei dintr-un text. Testările realizate de platforma BRIO au arătat că elevii din județele bogate nu au rezultate mai bune decât cei din zone vulnerabile. Dragoș Iliescu, specialist în măsurare psihologică și profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, a explicat pentru Școala 9 ce înseamnă un copil literat, adică alfabetizat funcțional, ce cauzează aceste rezultate și ce soluții există.