Educatorii trebuie să îi încurajeze pe băieți – copii sau adolescenți – să își exprime vulnerabilitățile și să scape de prejudecăți. Violența nu face parte din identitatea masculină, subliniază cercetătorii, deși această idee a rămas înrădăcinată în viziunea multor tineri. Rezolvarea conflictelor prin violență sau dezvoltarea unei imagini de „dur” nu ar trebui să mai facă parte din educația băieților.
Ruxandra Gubernat spune despre ea că a rămas în adolescență. „Sunt mamă, sunt soție, plătesc taxe, predau, dar cumva emoțional îmi place acolo, îmi place în adolescență”. Este și regizoarea filmului „Vis.Viață”, („Imaginary Youth”), un documentar care urmărește viața a trei adolescenți prin liceu, peste pandemie, până la admiterea la facultate. Ruxandra a povestit pentru Școala 9 ce a însemnat pentru ea, la 41 de ani, să deschidă ușile interzise ale Gen Z.
Asta este întrebarea pe care o lansează Letiția Pârcălăbescu, lector de la Universitatea Heidelberg din Germania, specializată pe machine learning. Am analizat alături de ea rezolvările pe care ni le-au dat trei aplicații care se folosesc de inteligența artificială la probleme de matematică, informatică și limba română. Am aflat folosindu-le că dacă vrei ca boții să-ți rezolve tema, nu ai garantată o notă bună, dar abilitățile cu procesul nu sunt de lepădat. Totuși, e bine de știut că „mâna” AI e greu de detectat, chiar și prin aplicații specifice.