„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Miruna Duracu, absolventă a Colegiului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, a fost admisă la West Point, cea mai veche academie militară din SUA. Fetele câștigă teren în acest domeniu considerat dintotdeauna al bărbaților. A făcut parte dintr-o generație în care numărul fetelor a fost aproape egal cu cel al băieților la colegiul din Câmpulung, fiindcă în anul ei nu li s-a mai restricționat numărul de locuri. Viitoarea cadetă pleacă săptămâna viitoare în SUA pentru o lună și jumătate de antrenamente dure, timp în care va fi izolată complet, fără acces la telefon. „Fix ca în filme”, spune Miruna. Se simte pregătită pentru orice experiență, mai ales că a visat la uniforma militară de la șase ani, când a văzut prima paradă de 1 decembrie la televizor.
80% dintre adolescenți consideră că rețelele de socializare îi ajută să păstreze legătura cu prietenii, însă o treime dintre ei spun și că se simt copleșiți de conținutul acestor platforme, arată un sondaj al Pew Research Center, think tank din Statele Unite. 31%, de pildă, au impresia că prietenii îi lasă pe dinafară. În plus, se simt presați să publice la rândul lor conținut, ca să primească tot mai multe like-uri și comentarii. Școala 9 a scris în acest an despre impactul social media și asupra adolescenților din România.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
