În timp ce virusul a curmat viețile celor mai în vârstă, tinerii vor resimți efectele în anii următori, atunci când vor intra pe piața muncii. Mai ales cei din țările sărace, unde pierderile educaționale au fost mai mari: în 2020, elevii au pierdut jumătate din anul școlar. Specialiștii previzionează că și economia va suferi de long COVID (n.r. COVID pe termen lung), iar fiecare generație va purta cicatrici diferite, scrie IMFBlog.
„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Profesorii și personalul didactic auxiliar au protestat ieri în fața Guvernului pentru lefurile promise acum cinci ani, când a intrat în vigoare legea salarizării unitare. Aceștia ar fi trebuit să ia cu 16% mai mult la salariu începând din ianuarie, dar au primit doar 4 procente. Școala 9 a rugat angajații din educație să spună care consideră ei că este un salariu corect pentru munca lor. Unii cred că pentru a face profesia atractivă, ar trebui să existe salarii pentru debutanți de la 5.000 de lei în sus. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu le-ar da celor la început de drum 3.750 de lei pe lună.