Am avut ocazia să particip în calitate de membru observator din partea Consiliului Elevilor la concursurile de directori și directori adjuncți din județul meu, Vrancea. Observator înseamnă că nu am avut voie să pun întrebări candidaților, din păcate. Am văzut profesorii devenind elevi și nu unii foarte bine pregătiți, am văzut profesori fără viziune, perorând discursuri lăbărțate și deloc concrete. În plină pandemie, când școala a fost în nemilosul joc online-offline, am întâlnit profesori care se visează directori, dar nu știu să lucreze pe calculator.
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
Mii de studenți din Statele Unite ale Americii protestează de câteva săptămâni în campusurile universităților și cer acestora să rupă orice fel de legături au cu Israelul, astfel încât să nu mai finanțeze războiul din Gaza. Epicentrul manifestațiilor pro-palestiniene este Universitatea Columbia, acolo unde au existat ciocniri violente cu poliția care a intrat în forță pentru a demola taberele de protestatari. Poliția a arestat până acum în jur de 2.000 de activiști în ultimele două săptămâni. În timp ce unele voci vorbesc despre proteste antisemite, studenți evrei iau parte la ele, relatează presa americană. Un rezumat al ultimelor zile.