Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
Profesorii ruși au primit o serie de recomandări și chiar un ghid despre cum ar trebui să le vorbească elevilor despre sancțiuni internaționale primite după invazia Ucrainei. Cursul are tema „Sancțiunile anti-ruse și impactul lor în economia națională” și va fi predat la gimnaziu și liceu. Profesorii trebuie să le dea citate din Vladimir Putin și să le spună doar despre impactul pozitiv al penalizărilor. Economiștii ruși consultați de ziar au găsit mai multe greșeli în datele manualului și spun că elevii vor simți oricum pe pielea lor sancțiunile, când familiile lor vor rămâne fără bani.
„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
