În urmă cu șapte ani, Evelina Necula a creat, împreună cu alți doi parteneri, o platformă de comunicare și management pentru grădinițe și școli. S-a extins în acest timp pe trei continente: Europa, Asia și America de Sud. Într-un interviu pentru Școala 9, antreprenoarea în educație arată cum ar trebui să fie dinamica relației dintre părinți, educatori și școală pentru a le netezi drumul copiilor în pregătirea lor. De la reguli simple, cum ar fi ca părinții să nu le dea dulciuri la micul dejun copiilor și să nu-i lase cu ochii în telefon pe drumul spre grădiniță.
„Examenul de Bacalaureat este inutil, având în vedere că multe facultăţi au examen de admitere, iar cunoştinţele de bază ale elevului au fost deja testate înainte de admiterea la liceu”, scria într-un comunicat Asociația Elevilor din Constanța în urmă cu două luni. Școala 9 a vrut să vadă cum îi ajută pe elevi Bacul la admiterea pentru facultăți din străinătate, unde studiază deja în jur de 40.000 de români, potrivit UNESCO. Am discutat cu Julia Boca, consilieră pentru admiterea la unele dintre cele mai prestigioase facultăți și cu Bianca Foghel, directoarea Educativa. O elevă care a aplicat la vreo 40 de universități din afară ne-a povestit cum resimte ea presiunea Bacului.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.