Pot profesorii să se abată de la ceea ce spune programa școlară că pot preda doar pentru că „elevii ei sunt fericiți atunci când îi învață lucruri noi”? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș deschid această dezbatere și vin cu șapte argumente care susțin că este importantă urmarea programei pentru a asigura coerență și unitate în învățare.
La începutul lunii august a acestui an, scandalul plăcuțelor de înmatriculare a încins din nou spiritele între Serbia și Kosovo, semn că tensiunile din regiunea Balcanilor de Vest sunt departe de a fi consumate. Pe fundalul lor, o generație de tineri speră, încă, la integrare europeană și vor să trăiască visul american. Krenare Buzhala studiază antropologie culturală și lucrează la proiecte educaționale pentru tineri în cadrul organizația Seed din Priștina, Kosovo. Școala 9 a stat de vorbă cu Krenare pentru a afla ce înseamnă să fii tânăr în Kosovo în acest an complicat, în care piesele pe tabla geopolitică par că se reașează.
Mai puțin de jumătate din timpul de muncă al unui profesor este rezervat predării efective. România nu face excepție. O cercetare realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată cât anume predau profesorii în cele 37 de țări membre și cât timp rezervă celorlalte activități din afara orelor. În Finlanda, de pildă, una dintre țările cu cel mai bun sistem educațional al lumii, profesorii de liceu predau 3 ore pe zi sau chiar mai puțin. În România, media e de cinci-șase ore.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
