Cum este organizată o catedră de științe în țări precum Australia și Germania? Cum colaborează profesorii între ei ca să livreze cea mai bună învățare către elevi? La podcastul REZOLVAT, am vorbit cu profesorul Constantin Lomaca, cu experiența sa în cele două sisteme de învățământ, despre soluțiile care ar putea să crească nivelul alfabetizării științifice și alfabetice și în România.
Aprilie este luna în care majoritatea școlilor și-au planificat Săptămâna verde, cinci zile de activități de educație pentru mediu. Anul trecut, potrivit datelor Ministerului Educației, o clasă a participat în medie cam la trei activități. Nelipsit de critici - profesorii că nu au pregătirea, resursele și că îi îngroapă în hârtii, părinții că le golește buzunarele - programul vine să pregătească generații mai conștiente cu privire la mediu și sustenabilitate. Cum poate să facă asta? Ne-a răspuns Alex Arhire, training arhitect la organizația Viitor Plus, care de altfel a realizat și un ghid complet de activități gratuite pe care le pot face profesorii, indiferent de materia pe care o predau.
Școala a început de o lună și profesorii continuă să-și cumpere măștile din banii lor, cu toate că angajatorul ar trebui să le asigure, potrivit Codului Muncii. „E ca și cum ai beneficia de o diminuare salarială”, spun sindicaliștii din educație. Există o speranță: de pe 25 octombrie, școlile și primăriile vor putea depune proiecte la Ministerul Fondurilor Europene și banii ar putea veni până la sfârșitul anului. Sunt eligibile cheltuielile făcute de la 1 august, condiția este să fie trecut clar în proiect momentul de la care se cere decontarea. Între timp, directorii de școli și profesorii sunt lăsați să se descurce. Sunt rare cazurile în care școlile au stocuri de măști, iar dacă au, le țin pentru situațiile de urgență.