Laura Piroș este învățătoare de 27 de ani, iar de-a lungul carierei sale a ajuns la concluzia că a învăța nu înseamnă a memora ceva. Lecțiile ei nu seamănă una cu alta, fiecare este specială, prin jocurile pe care le crează împreună cu elevii ei. În toți acești ani a reușit să fie o sursă de inspirație, atât pentru copii de la clasă, cât și pentru ceilalți dascăli. Predă astăzi la Școala gimnazială nr. 6 „Iacob Mureșianu” din Brașov, unde vin să asiste la ore și învățători la început de drum.
O societate are nevoie de viitori adulți independenți sau obedienți? Religioși sau doar altruiști fără ca asta să aibă legătură cu vreo credință? Școala ar trebui să dezvolte apetența pentru muncă sau imaginația? 88 de țări, printre care și România, au fost chestionate cu privire la aceste valori, scrie Visual Capitalist. Rezultatul arată că fiecare țară are propriile concepții despre ce e mai important în viață.
Dezbateri despre rolul copiilor în transmiterea noului coronavirus au loc în toată lumea încă de la începutul pandemiei. În urma cercetărilor, am aflat că ei sunt mai puțin vulnerabili în fața COVID-19 decât adulții, dar pot să transmită virusul, așa că am început să-i numim „vectori”. Un cuvânt folosit frecvent pentru descrierea insectelor care transmit paraziți de la o gazdă la alta. În Irlanda, de pildă, a fost și limitat accesul copiilor în magazine din această cauză. Acest limbaj îi dezumanizează pe cei mici, pregătește terenul pentru discriminare și așază sănătatea adulților pe primul loc.