OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Bosnia și Herțegovina este o țară cu doar 3 milioane de locuitori de trei etnii: bosniaci, sârbi și croați și un puternic filon pro-rus. Fostă parte a Iugoslaviei, în țară încă mocnesc urmele conflictelor sângeroase din 1992-1995. Școala 9 a stat de vorbă cu Ammar Grabic, președinte al Youth Press Association în Bosnia și Herțegovina, bursier al programului Study of the United States Institutes for Student Leaders from Europe al Departamentului de Stat american. Acesta a povestit despre segregarea din școli și care sunt visele unui tânăr care vine dintr-o țară dezbinată etnic și administrativ.
Scriitorul Vasile Ernu, unul dintre organizatorii festivalului de Moldox, care are loc anual la Cahul, povestește cum a fost ediția a șaptea a evenimentului. An de an, festivalul a reușit să adune ca în jurul său ca în jurul unui stup elevi, studenți, pasionați și curioși care gravitează cu toții în jurul pasiunii pentru cinematografie. Moldox, așa cum este Ideo Ideis, la Alexandria - Teleorman, sau Anonimul, la Sfântu Gheorghe - Tulcea, reușește să dea culoare orașului numit și „capitala de sud a Basarabiei”. Care asemeni altor locuri din Moldova, a rămas fără săli de cinema.