La 19 luni de când au fost închise pentru prima dată școlile, România tot nu și-a pregătit (sau echipat) profesorii pentru a preda online și nici să asigure condiții minimale pentru învățarea de acasă. Sute de mii de copii în continuare n-au o conexiune sigură la internet și nici dispozitive decente de pe care să poată lucra. Nu mai vorbim de o formare minimală pentru ei sau părinții lor. Guvernul nu pare să aibă o strategie pentru a remedia situația dezastruoasă, iar pe termen lung consecințele le vom plăti cu toții.
Un studio din care profesorul își vede elevii pe ecrane imense, ca într-o sală de clasă, a fost lansat, de la începutul pandemiei în Nigeria, o țară unde jumătate dintre elevi nu merg la școală. Slum2School este un ONG care de ani de zile caută soluții virtuale pentru copiii din ghetouri, ca să participe la cursuri. Pandemia le-a forțat creativitatea și au realizat o sală de clasă virtuală hi-tech cum nu au nici cele mai dezvoltate țări. Ruth Ebe, directorul de programe al organizației Slum2School, a povestit pentru Școala 9 care sunt provocările creării unei clase virtuale cu 10 mii de elevi, cam cât toată populația din Sinaia sau Târgu-Frumos.
Un sondaj realizat de o publicație britanică arată că majoritatea părinților indonezieni susțin educația sexuală în școli, puternic contestată, atât din motive culturale, cât și politice, de-a lungul anilor. Tema are și la noi un istoric de controverse. Politicienii români anunțau în acest an că orele de educație sexuală vor fi susținute cu acordul părinților, așa cum este procedura și pentru orele de religie.