Ce au în comun un vers dintr-o piesă pe care o asculți pe repeat, o conversație amuzantă cu prietenii și o postare pe Instagram? Răspunsul e simplu: toate sunt forme de comunicare care, fără să-ți dai seama, reprezintă acele „tipuri de texte” despre care tot auzi când vine vorba de Evaluarea Națională.
Flavius Foica a absolvit în urmă cu 20 de ani Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” din Prejmer, pe care îl conduce astăzi. Când era la liceu, nu putea să se bucure ca generațiile de astăzi de practica în clinica veterinară și la ferma didactică. În ultimii patru ani, de când este director, a transformat cu totul școala într-una modernă. Bătălia cea mai grea o are de dat însă cu mentalitățile. „Cred într-un învățământ agricol pentru că văd, în fiecare zi, ce înseamnă confortul adus dimineața de cana de cafea și felia unsă cu unt și miere”, spune directorul.
REZOLVAT. Sărăcia, rușinea, tabuurile care învăluie menstruația au transformat un proces fiziologic normal într-un subiect despre care nu vorbim. Și dacă nu vorbim, ignorăm probleme reale: peste 400.000 de adolescente din România se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială, iar pentru ele, produsele menstruale devin un lux pe care nu și-l pot permite. Ce soluții sunt? Am discutat în al doilea episod din seria REZOLVAT cu Oana Constantin, cofondatoarea asociației Iele Sânziene, și Irina Vasilescu, fondatoarea asociației Pe Stop despre educația menstruală.