Categorie

Clasă

Despre învățare în toate formele ei, alături de elevi, părinți și profesori.

EcoU

Legea educației interzice orarul în trei schimburi. Revolta părinților din Otopeni unde sunt clase de peste 30 de elevi și ore de 20 de minute

Noua lege a educației prevede ca elevii din clasele primare, dar și cei de a opta să învețe doar în tura de dimineață. De asemenea, școlile nu vor mai putea organiza orarul decât în maximum două schimburi. Decizia va pune presiune mai ales pe școlile din marile aglomerări urbane. Ilfovul, de pildă, este județul din România cu cea mai mare creștere a populației din Uniunea Europeană – de 40%, iar orașul Otopeni are o singură școală – Liceul Național „Ioan Petruș”. Construcția are 43 de săli de clasă, dar sunt înscriși elevi pentru 100 de clase. 2.819 copii care învață în trei schimburi și cu orele scurtate.

09.05.2023

„Vă e frică uneori să mergeți pe holuri?” Întrebare pentru elevi, într-un proiect de prevenire a violenței

de Medeea Stan

200 de elevi din România și din Republica Moldova au învățat să se pună în papucii celorlalți, într-un proiect al ONG-ului Terre des hommes. Jocurile au fost principala metodă folosită pentru prevenirea oricărei forme de violență. „Au rămas în spate sau au ajuns în față bazat pe lucruri pe care nu au cum să le controleze: dacă există sau nu bani în casă, faptul că ești băiat sau fată, dacă ai mulți frați sau nu”, a explicat coordonatoarea proiectului.

05.05.2023

Editorial. După integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale în școlile de masă, urmează și integrarea lor, după absolvire, în societate?

de Claudia Goga

Noua lege a educație subliniază nevoia de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale. Vine și cu măsuri. Unitățile de învățământ care îi înscriu primesc mai mulți bani de la buget, de pildă. Claudia Goga, profesoară în învățământul special cu 28 de ani de experiență, dintre care trei în școli din SUA, face o analiză cu privire la ce se întâmplă astăzi cu elevii cu CES și mai ales, ce nu se face după ce aceștia absolvă învățământul obligatoriu.

02.05.2023

1 mai muncitoresc: doar 2% dintre elevii și studenții români lucrează în timpul școlii. În Olanda, 70%

de Cristina Radu

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata de angajare a elevilor și studenților cu vârste între 15 și 29 de ani, potrivit Eurostat. La capătul opus este Olanda, unde 70% dintre tineri lucrează și merg, în același timp, și la ore. Cercetările arată că tinerii care muncesc încă de pe băncile școlii învață să-și gestioneze mai eficient timpul și devin mai responsabili și mai motivați. Cu toate astea, peste 60% dintre tineri nu vor fi pregătiți pentru un loc de muncă, în 2030. Cum îi pot sprijini școlile?

01.05.2023

Pot profesorii să confiște telefonul mobil al unui elev? „Cadrul didactic nu trebuie să fie jandarm”

de Cristina Radu

Elevilor le este interzis să-și folosească telefoanele mobile în timpul orelor, iar dacă nu se conformează, riscă să fie luate de profesor, prevede un amendament introdus în proiectul de lege a educației. Regula se aplică ciclului primar și gimnazial, pentru liceeni, decizia rămâne la latitudinea instituțiilor. „Ne luptăm tot timpul cu vremurile actuale, în loc să acceptăm schimbările și să ne adaptăm”, spune Andreea Ionescu, fondatoarea Grupului Civic „Părinții cer schimbarea”.

30.04.2023

„Încă o zi în care n-am folosit teorema lui Pitagora”. Încă un an fără o îmbunătățire în nivelul de literație al elevilor români, arată raportul pe 2023

de Andreea Archip

4 din 10 elevi români de școală generală nu înțeleg un text pe care îl citesc, fie că vorbim de textul unui afiș stradal sau chiar semnele de circulație. Asta arată Raportul național de literație pe 2023. La fel arătau cifrele și anul trecut. Ministerul Educației promite însă că prin noua lege se va reduce analfabetismul funcțional până în 2030 la jumătate. Am întrebat-o pe Gabi Bartic, CEO al platformei de evaluare standardizată Brio, despre rezultatele cercetării și cum s-ar putea interveni pentru a îmbunătăți pregătirea elevilor.

29.04.2023

Alte articole

Laborator

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

de Alexandra Șerban

Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.

14.07.2023

Laborator

Copilăria lui 2021 în imagini

Fotografii de Eli Driu, Dumitru Angelescu și Vlad Chirea

Suntem pe punctul de a lăsa în urmă al doilea an calendaristic al pandemiei. Criza sanitară a schimbat modul în care ne uităm la profesori, la munca lor și la rolul părinților în educație. Ne-am întrebat ce mai înseamnă să fii elev, când interacțiunile tale, de la învățare la joacă, sunt separate de un ecran. Am discutat din nou despre bugetul învățământului și despre salariile profesorilor, despre copiii fără acces la internet și părinții care au devenit profesori peste noapte, în casele lor. Fotoreporterii noștri Eli Driu, Dumitru Angelescu și Vlad Chirea au fost în toată țara și au surprins poze ale unui moment dintr-o viață. Au capturat în imagini vieți de elevi și părinți, de profesori și directori, viața școlii în alb și negru, în online și offline. Vă prezentăm anul lor în 15 fotografii. De fapt, și anul nostru.

26.12.2021

Laborator

Semnalele depresiei la adolescenți, în pandemie. Psihologul Carmen Buțerchi: „32% au consumat substanțe alături de prieteni conectați online”

de Carmen Buțerchi

Izolarea cauzată de pandemia de Covid-19 a afectat adolescenții din toată lumea. O cercetare internațională arată că aproape jumătate dintre aceștia au consumat substanțe și alcool, chiar în absența „găștii” de prieteni. Unii au consumat împreună, prin intermediul tehnologiei. Carmen Buțerchi, psiholog și psihoterapeut pentru familie, cuplu și copil, explică de ce adolescența este o vârstă vulnerabilă și oferă pentru părinți un manual pentru a identifica momentul în care trebuie să apeleze la un specialist pentru copilul lor.

27.04.2021

Editorial

Școala9

Categorie

Clasă

Legea educației interzice orarul în trei schimburi. Revolta părinților din Otopeni unde sunt clase de peste 30 de elevi și ore de 20 de minute

„Vă e frică uneori să mergeți pe holuri?” Întrebare pentru elevi, într-un proiect de prevenire a violenței

Editorial. După integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale în școlile de masă, urmează și integrarea lor, după absolvire, în societate?

1 mai muncitoresc: doar 2% dintre elevii și studenții români lucrează în timpul școlii. În Olanda, 70%

Pot profesorii să confiște telefonul mobil al unui elev? „Cadrul didactic nu trebuie să fie jandarm”

„Încă o zi în care n-am folosit teorema lui Pitagora”. Încă un an fără o îmbunătățire în nivelul de literație al elevilor români, arată raportul pe 2023

Alte articole

Laborator

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

Laborator

Copilăria lui 2021 în imagini

Laborator

Semnalele depresiei la adolescenți, în pandemie. Psihologul Carmen Buțerchi: „32% au consumat substanțe alături de prieteni conectați online”

Editorial

Școala9

Social

Legal