Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
La clasa a VII-a, la lecția despre funcția de reproducere, elevii găsesc în manual povestea Amaliei, o adolescentă care a devenit mamă la 14 ani. Am vorbit cu una dintre autoarele acestui manual, profesoară de biologie care a predat din anii ‘80 biologie fără să dea la conspectat lecția despre aparatul reproducător. În ultimii ani la catedră, a predat și modulul de Educație pentru sănătate.
Ce e comun și ce diferă în lecțiile despre Marea Unire pe care le învață elevii români și cei din Republica Moldova?