Categorie

Clasă

Despre învățare în toate formele ei, alături de elevi, părinți și profesori.

EcoU

Învățătoarea Ema Patrichi a început o bibliotecă virtuală pentru profesori. Școala 9 o continuă

Școala 9 deschide astăzi o listă cu resurse online pentru profesori, o listă cu platforme care îi vor ajuta să își construiască mai bine lecțiile și să creeze mai multă interactivitate la ore. Am adunat resursele de la învățători și profesori care le-au testat deja, dar lista este deschisă spre completare. Când a lovit pandemia, cadrele didactice au trebuit să se orienteze repede către online, s-au ajutat reciproc și au învățat, unii de la zero, ce înseamnă să treci de la școala față în față la cea intermediată de un ecran. Am pornit demersul nostru de la lista creată de învățătoarea Ema Patrichi din Târgu Mureș.

16.04.2021

Cum luptă cu abandonul școlar o profesoară din Vrancea. Face vizite acasă și la copiii repetenți: „Și-așa vin degeaba, doamna”

de Valentin Trufașu

O profesoară de limba română dintr-un sat vrâncean duce o luptă continuă cu abandonul școlar. Știe că există două praguri când poate pierde elevii în fața muncilor câmpului sau șantierelor din zonă: clasa a patra și clasa a opta. Așa că merge regulat acasă la copiii care nu vor să continue școala și la cei repetenți și vorbește cu părinții lor. „Profesorul face cât poate, dar este nevoie ca elevul să vadă că și părintele spune aceleași lucruri”, s-a convins Cristina Ene Bărbosu. Pe lângă această muncă suplimentară, profesoara își face orele cât mai creative, prin șotron sau escape rooms.

15.04.2021

Adolescentul de etnie romă care vrea să devină designer vestimentar: „Sunt primul bărbat din familie care nu va face burlane”

Florinela Iosip

Kuna Valentin Gabor are 18 ani, părul blond-castaniu și e mereu atent la cum se îmbracă. Viața lui se învârte între rezolvat variante de Bac acasă la profesoara lui de istorie, desenat rochii inspirate după creațiile caselor de design Dior sau Chanel și familia sa de romi tradiționali, gabori, care fac burlane „de când se știu“. Este primul din familia sa care va da BAC-ul și plănuiește să meargă la facultate. Pe lângă pasiunea pentru modă, vrea să vorbească despre prejudecățile la adresa romilor. „Nu pot să-mi văd doar de pasiunile mele, în timp ce încă sunt români care spun că toți romii sunt hoți sau vor doar să facă mulți copii.“

13.04.2021

Studentă româncă în Israel, despre mentalitatea de învingător a evreilor: „Îi spun «chutzpah» și înseamnă să lupți pentru ceea ce vrei”

de Andreea Archip

Ioana Mogoș este studentă bursieră în anul al doilea la universitatea privată IDC Herzliya, în districtul Tel Aviv, unde se pregătește pentru o carieră în diplomație. Învață să aplice toată teoria de la cursuri în scenarii reale de viață, toți profesorii ei sunt și practicieni în domeniile lor, are servicii de consiliere psihologică și financiară în facultate. S-a familiarizat repede cu mentalitatea „chutzpah” a evreilor, „un fel de tupeu inteligent. Nu accepți ușor un refuz, lupți pentru ceea ce vrei”, după cum îl explică românca. Cum Israel este țara cu cea mai mare rată a vaccinării, Ioana speră ca în câteva luni să se întoarcă și fizic la cursuri.

12.04.2021

Cine ar trebui să plătească bursele elevilor de clasa a noua? O elevă din Otopeni acuză Ministerul Educației de discriminare: „Sunt banii mei, am muncit”

de Andreea Archip

Elevii de clasa a noua primesc bursă abia din semestrul al doilea. Asta chiar dacă mediile din clasa a opta ar putea să le aducă recompensa pentru notele bune. O elevă din Otopeni, Ilfov, crede că legea discriminează și ajutată de părinți a trimis petiții la toate instituțiile care ar putea să miște lucrurile. Legea spune că elevii de la început de ciclu, dintr-a cincea și a noua, nu primesc burse din primul semestru. Activiștii de la Societatea Academică din România spun că un drept rămâne un drept indiferent de localitatea unde înveți și cer o soluționare.

07.04.2021

Am întrebat 150 de elevi dacă se simt pregătiți pentru evaluarea națională. „Suntem supraîncărcați cu teme la celelalte materii. Chiar și la sport avem referate”

de Oana Ene. Foto: Dumitru Angelescu

Prima generație care a făcut clasa zero este și prima care va susține evaluarea națională după un an întreg de pandemie, cu ore mai mult online. O elevă de liceu din Buzău a întrebat 150 de colegi de clasa a opta, de la școli din tot județul, dacă se simt pregătiți pentru examene, cum a decurs pregătirea în online și ce soluții văd ei pentru a recupera materia. Nu este un studiu sociologic realizat după rigori științifice și nici nu are un eșantion reprezentativ. Este însă o oglindă a felului în care o parte din elevi văd școala în pandemie, care le sunt fricile și speranțele.

03.04.2021

Alte articole

Laborator

Cum creștem băieți care nu devin agresori? Rolul taților și masculinitatea sănătoasă

de Andreea Răduță

Majoritatea faptelor violente sunt comise de persoane de sex masculin, o arată cercetările. Ca mamă și consilieră de parenting preocupată de sănătatea mintală nu pot să nu mă întreb ce putem face ca băieții noștri să nu devină agresori. Ce pot tații face ca băieții lor să nu fie agresori. Despre asta am discutat cu Gabriel Oancea, sociolog și criminolog cu o carieră de peste două decenii în domeniul corecțional.

14.08.2025

Laborator

(ne)PERMIS. Cum dăm feedback constructiv la școală

Școala9xLaw-Z. La școală e important să dai feedback, dar la fel de important e și cum îl dai. Cum ajungi să dai feedback constructiv în comunitatea școlară afli în rubrica (ne)PERMIS.

05.05.2025

Laborator

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

de Alexandra Șerban

Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.

14.07.2023

Editorial

Școala9

Categorie

Clasă

Învățătoarea Ema Patrichi a început o bibliotecă virtuală pentru profesori. Școala 9 o continuă

Cum luptă cu abandonul școlar o profesoară din Vrancea. Face vizite acasă și la copiii repetenți: „Și-așa vin degeaba, doamna”

Adolescentul de etnie romă care vrea să devină designer vestimentar: „Sunt primul bărbat din familie care nu va face burlane”

Studentă româncă în Israel, despre mentalitatea de învingător a evreilor: „Îi spun «chutzpah» și înseamnă să lupți pentru ceea ce vrei”

Cine ar trebui să plătească bursele elevilor de clasa a noua? O elevă din Otopeni acuză Ministerul Educației de discriminare: „Sunt banii mei, am muncit”

Am întrebat 150 de elevi dacă se simt pregătiți pentru evaluarea națională. „Suntem supraîncărcați cu teme la celelalte materii. Chiar și la sport avem referate”

Alte articole

Laborator

Cum creștem băieți care nu devin agresori? Rolul taților și masculinitatea sănătoasă

Laborator

(ne)PERMIS. Cum dăm feedback constructiv la școală

Laborator

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

Editorial

Școala9

Social

Legal