De opt ani, Finlanda iese pe primul loc în topul global al fericirii. Nu e o fericire de sărit în sus de fapt, e satisfacție cu privire la propria viață. Au cifre bune la educație, sănătate, calitatea vieții per total. Sunt triști totuși că n-au mai câștigat Eurovision demult. Da, stau bine și la umor. Când redevin serioși, îți zic și de celelalte îngrijorări care îi frământă cât să le studieze și să facă reforme pentru ele. Iată ce am aflat despre „infrastructura fericirii finlandeze”, în cele trei zile în care am vizitat Oulu, un oraș aproape de cercul polar, și Helsinki!
În timp ce virusul a curmat viețile celor mai în vârstă, tinerii vor resimți efectele în anii următori, atunci când vor intra pe piața muncii. Mai ales cei din țările sărace, unde pierderile educaționale au fost mai mari: în 2020, elevii au pierdut jumătate din anul școlar. Specialiștii previzionează că și economia va suferi de long COVID (n.r. COVID pe termen lung), iar fiecare generație va purta cicatrici diferite, scrie IMFBlog.
Suntem în punctul în care asigurarea calității în învățământ, și în învățământul superior, riscă să devină un slogan, consideră profesorul univ. dr. Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București. El a oferit publicației Școala 9 o amplă analiză despre ceea ce înseamnă universitatea românească modernă și criteriile de promovare. E o critică a actualelor aranjamente universitare, e un text esențial ce poate genera o polemică. Aceasta este prima parte.