Adriana Bălaj (31 de ani) este profesoară de istorie la două școli din Timișoara: una de stat și alta privată. Când a intrat în învățământ, ca să-și întregească norma didactică, făcea naveta și la câte patru școli din județ simultan, una din ele la 60 de kilometri distanță. A încercat de fiecare dată să clădească o relație cu elevii ei și să facă istoria cât mai atractivă, indiferent dacă se află în fața unei table interactive de ultimă generație sau a uneia cu cretă.
„Se vede o diferență între copiii care au avut privilegiul să locuiască și să învețe într-un oraș mare și cei din provincie”, spune Miruna Ștefan, absolventă de clasa a XII-a de la Colegiul „Sfântul Sava” din București, unde, anul trecut, ultima medie de admitere a fost 9.89. Miruna și Nicoleta, colega ei, se numără printre cei opt elevi cu media 10 de la acest liceu, unde au fost cele mai multe note maxime din țară în 2022. Adolescentele explică de ce e important să-ți vezi de drumul tău, chiar dacă ești admis la un liceu considerat „mai slab” și de ce „Sfântul Sava” e potrivit mai degrabă pentru olimpici.
Elevii din sute de sate și comune nu merg la școală pentru că dascălii nu sunt vaccinați. La țară sunt și cele mai multe probleme cu conexiunea la internet și accesul la tablete, astfel că educația online este un bandaj mic pe o rană prea mare. Ministerul Educației spune că încă mai caută soluții, iar inspectorii județeni încearcă să convingă personalul didactic din rural să se imunizeze. „Orice unitate de învățământ care este în online produce o problemă de inechitate”, atrage atenția secretarul de stat Sorin Ion.