Părinților de la Școala nr. 12 din Capitală li s-au cerut banii, chiar dacă școlile sunt închise, de către un alt părinte, pe motivul că „fondul clasei este util atunci când există câte ceva de cumpărat”. Alt argument a fost că înainte de scenariul roșu, alți zece părinți apucaseră să dea câte 100 de lei și prin urmare, ar trebui să contribuie și ceilalți.
„Să înțeleg că se strâng bani pentru fondul de clasă? Pentru ce?”, este reacția unui părinte în conversația de pe Whatsapp care a intrat în posesia Școala 9. „Și eu aș dori să știu pentru ce se strâng acești bani”, este nedumerită o altă mămică. „Pentru hârtie xerox și pentru ce a mai cerut doamna la început”, este răspunsul pe care îl primesc.
Învățământul „gratuit” din România i-a ușurat pe părinții de la Școala nr. 12 de 400 de lei cu un an în urmă. „Să ceri bani pentrul fondul clasei când clasa este oricum goală e un nonsens”, a spus unul dintre părinți pentru Școala 9.
Nu e ilegal, dar nici recomandat
Fondul clasei nu este interzis în România, dar se poate face doar prin asociațiile de părinți, nu prin persoane fizice.
Legea din 2011 interzice „colectarea și/sau gestionarea fondului clasei/școlii prin implicarea copiilor/elevilor sau personalului din unitatea de învățământ”. Școlile au voie să obțină venituri proprii din donații, sponsorizări sau alte surse legal constituite.
„Dacă ei între ei, cinci-zece părinți, se hotărăsc să strângă bani și să cumpere topuri de hârtie și o imprimantă, atunci e treaba lor. Școala nu înseamnă că e vinovată. Dacă ei la clasă se hotărăsc pentru bunăstarea copiilor lor să facă o achiziție să ia materiale didactice, să ia culori, să ia creioane să aibă toți copiii la fel și învățătoarea și profesorii nu au niciun fel de implicare atunci nu este o ilegalitate”, a spus Roxana Cercel, inspector imagine la Inspectoratul Municipiului București. „Inspectoratul nu încurajează sub nicio formă nicio strângere de bani”, a mai ținut să precizeze inspectorul. Conducerea școlii nu a oferit niciun punct de vedere cu privire la strângerea fondului clasei.
Părinții strâng bani să impresioneze
Pe de altă parte, Iulian Cristache președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România (FNAPR) arată că strângerea fondului clasei este o practică frecventă în școlile bucureștene.
„Mai sunt colegii renumite și școli din București unde se strâng sume importante la nivelul sutelor de lei, uneori și peste 1000 de lei. Dar nu există noțiunea de fondul clasei, banii pot fi strânși doar prin asociațiile cu personalitate juridică și în urma întrunirilor generale la nivel asociație se poate vorbi de o cotizație, de o sponsorizare sau o donație către unitatea de învățământ. Dar o persoană fizică să cumpere și să cotizeze la nivelul unității școlare este strict interzis”, explică Iulian Cristache.
Ca să dea bine pentru propiul copul și în fața directorului, acești părinți continuă să cumpere tot felul de echipamente care nu sunt necesare. Poți găsi înțelegere acolo unde există asociații cu persoanlitate juridică care să cumpere echipamente de înaltă calitate acolo unde cele cumpărate de școală nu sunt așa de bune. Dar să strângi în continuare bani pentru cadouri, să strângi bani ca să dai bine nu e deloc normal”, a spus Iulian Cristache. Președintele FNAPR spune că este revoltător că în continuare există părinți care strâng bani pentru cadouri sau alte echipamente mai mult sau mai puțin necesare, doar ca să impresioneze.
Studiul Salvați Copiii arată că totuși incidența colectării fondului clasei a scăzut la 56% dintre părinți, față de 72%, cât era în 2010. 2 din 10 părinţi au spus că fondul clasei este o contribuţie obligatorie. Dau acești bani cei mai mulți pentru că își doresc ca elevii să aibă condițiile și materialele necesare. Și totuși, doar 20% dintre părinți știu care este destinația sumelor colectate, mai arată cercetarea.
Foto principală: site-ul Școlii Herăstrău
