„Innovators for Children” este o inițiativă organizată de Impact Hub Bucharest alături de partenerul său strategic BRD Groupe Société Générale. Anul acesta s-au înscris în competiție 74 de aplicații din toată țara. Zece echipe au ajuns în finală și au fost sprijiniți de mentori în procesul de transformare și dezvoltare a soluțiilor propuse. Școala 9 a prezentat, săptămânal, în cadrul campaniei ALT-Școala, susținută de BRD, povestea a șapte dintre ele, start-up-uri care au luat parte și la pitch-ul final.
Drumul de la idee la afacere este presărat cu un proces sigur de „trial and failure”, crede Andrei Dudoiu, Managing Partner la SeedBlink. Adică încercare și eșec. „Trebuie să ai mentalitatea că e o călătorie pe termen lung, nimic nu se poate obține peste noapte și cumva, relația pe care ar fi bine să o dezvolți cu eșecul”, spune Andrei, care a părăsit, după 20 de ani, un job de top management într-o bancă pentru a se lansa în antreprenoriat. Din 2019 a făcut SeedBlink, o platformă de investiții pentru start-up-urile tehnologice.
Ingredientul-cheie
Andrei a fost unul dintre mentorii echipelor finaliste de la programul Innovators for children și crede că cei care vor să intre pe piața afacerilor au nevoie de un ingredient cheie: „Ca să fii antreprenor trebuie să ai curaj, mult curaj. Eu, ca fost bancher sau corporatist, vedeam din partea cealaltă, acum pe propria piele, clar că… Am avut și norocul să fiu într-o echipă de la care am învățat, dar fără să ai curaj și să iei decizii riscante, din punct de vedere antreprenorial, probabil că stagnezi. E și asta o cale și sunt anumite momente sau decizii pe care trebuie să le iei uitându-te mai mult la riscuri, dar una peste alta, antreprenorii sunt jucători de risc.”
Crede că e necesar să încerci să înveți și cum funcționează vânzările, chiar dacă tu ești mai degrabă bun pe zona tehnică. „În școlile românești tehnice nu se pune accentul pe sales, în schimb, în Statele Unite, chiar dacă ești un IT developer, ai parte de un an de marketing și sales în universitate cel puțin sădește și te face să conștientizezi nevoia ca founder tehnic că ai nevoie, dacă nu ești tu pregătit pentru asta, de un cofounder care să împingă business-ul și să fie mai aproape de clienți.”
Cum să testezi ideea
Și totuși, cum pornești, care sunt primii pași? Oana Craioveanu, cofondatoare a Impact Hub București, care a sprijinit multe start-up-uri să-și găsească drumul, spune că e nevoie înainte de toate de o analiză. „Tu trebuie să deservești o nevoie foarte clară a cuiva, indiferent dacă apoi o să faci treaba asta prin tehnologie, fără tehnologie, cu impact social, fără impact social, nu contează. Regula numărul 1 în antreprenoriat este care este nevoia pe care tu o înțelegi atât de bine încât vei ști cum să propui să croiești o soluție cum n-a mai făcut-o nimeni.”
Apoi, nu trebuie să pierzi din vedere partea financiară: „Noi credem foarte mult la Impact Hub că orice idee, oricât de bună e și oricât de mult bine face în lumea asta, ea trebuie să monetizeze, ea trebuie să facă și bani ca să poată face și mai mult bine.”
Așa că Oana sfătuiește pe oricine înainte de toate să valideze ideea, întâi cu prietenii, apoi într-un cerc mai larg de cunoștințe. „Aici sunt nenumărate resurse, metodologii existente în piață și practici despre cum faci validarea nevoii. Nu a clientului, ci a nevoii, repet! Nu vorbim de cine îți va da și bani, tu trebuie să vezi că nevoia respectivă există. Ăsta e primul pas înainte să începi să lucrezi la dezvoltare sau să investești orice fel de timp și resurse materiale în a dezvolta produsul pe care tu vrei să-l pui în piață.”
Să fii pregătit să ajustezi pe parcurs
La Innovators for Children s-a întâmplat ca echipele să intre cu o idee în competiție și apoi, după lucrul aprofundat cu mentorii, să se reorienteze, explică Aida Enache, directoarea Soluții și Guvernanță Piețe Financiare, BRD: „Cei care au venit cu pitch-urile și cu propunerile, unii nu aveau foarte clar creionat, aveau o idee, aveau ceva teste în spate, însă aveau mai multe căi pe care puteau continua. Și atunci rolul nostru a fost ca de fiecare dată, la fiecare întâlnire, să putem să-i ajutăm un pic să își așeze în context, să vadă toate fațetele unei zone de antreprenoriat.”
În plus, în cadrul proiectului, au învățat multe despre cum funcționează mediul de afaceri. „Au înțeles mai bine ce înseamnă un buget, ce înseamnă piața căreia i te adresezi, posibilitățile de finanțare, desigur, și că nu totul este despre bani în final, ci că sunt multe alte lucruri, și marketing și modul în care îți așezi echipa și modul în care prezinți ceea ce ai și ceea ce vrei să faci. Toate acestea creează un mix bun pentru business și pentru un antreprenor, iar noi, ca mentori, am fost acolo pentru ei să-i ajutăm cu contacte, cu o comunitate din care să facă parte și unde să afle cum pot să meargă înainte.”
Vestea bună este că există multe oportunități pentru cei care cochetează cu ideea de a fi antreprenor. „Dacă în urmă cu 10 ani nu existau business angel networks cu adevărat formate, nu existau VCs, adică Venture Capital Funds, în momentul de față este un număr foarte mare. Nu ne comparăm, poate, în continuare cu ecosisteme foarte dezvoltate, dar în raport chiar și cu regiunea, România stă destul de bine”, spune Oana Craioveanu.
Mentorii Innovators consideră că o societate crește atunci când mai mulți oameni decid să se implice în cauzele care-i pasionează. „E ușor să ne plângem de ce vedem în jur, e ușor să ne plângem de școală, de dependențele care apar, de ecrane și de toate celelalte. Însă este reconfortant să vezi oameni care încearcă să găsească soluții și se luptă pentru soluțiile lor până la capăt, astfel încât să schimbe ceva în societatea în care trăim și mai ales, pentru copii. Ce m-a bucurat este că la absolut toate proiectele am observat valorile din spate. Atunci sunt așezate pe niște baze bune”, spune Aida Enache.
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
