Cum a scăzut numărul de elevi din această generație de la un an la altul
Generația care a dat acum Evaluarea Națională este cea care a intrat în 2014 în clasa pregătitoare. În anul școlar 2014-2015 erau 192.686 de copii înscriși în clasa pregătitoare, potrivit datelor obținute de Edupedu de la Institutul Național de Statistică.
Din prima clasă a acestei generații, numărul de elevi a fost în continuă scădere până la înscrierea la Evaluarea Națională, arată Edupedu. Astfel:
- iunie 2015, finalul clasei pregătitoare: 189.267 de elevi;
Aproape 2%, adică 3.419 copii, nu mai figurau, așadar, în evidențe.
- septembrie 2019, începutul clasei a V-a: 192.842 de elevi, în care sunt incluși și repetenții din anul anterior;
- iunie 2020, finalul clasei a V-a: 184.052 de elevi absolvenți;
Aproape 3%, 5.707 copii din totalul celor care au început clasa sunt repetenți.
- iunie 2022, finalul clasei a VII-a: 172.765 de elevi promovați;
- septembrie 2022: 177.657 de elevi, în care sunt incluși și aproape 5.800 de elevi repetenți din anul precedent.
Ministerul nu a spus explicit câți absolvenți de clasa a VIII-a sunt, dar a anunțat, înaintea examenelor, că 161.654 au fost înscriși la Evaluarea Națională. Practic, 1 din 10 adolescenți nu a fost înscris la examene.
Trăgând linie, generația 2023 a absolvenților de gimnaziu a început cu 192.686 de elevi și a intrat în Evaluare, nouă ani mai târziu, cu 154.600. Adică cu 38.000 de copii mai puțin.
Cifra este echivalentul populației orașului sibian Mediaș sau a orașului Bragadiru, din județul Ilfov.
Mii de elevi se pierd în sistem în fiecare generație
Autoritățile nu au vorbit niciodată aprofundat despre asta, cu toate că ultimul raport privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd în sistem în fiecare generație.
Procentul de pierderi școlare, deși în scădere în ultimul deceniu, a fost tot timpul peste 10%. Ba chiar a depășit 20 de procente la începutul anilor 2000.
De exemplu, din aproape 157.000 de elevi înscriși în clasa I în anul școlar 2013-2014*, au absolvit clasa a VIII-a 140.600. Peste 16.000 de elevi, reprezentând în jur de 10% din cei care au intrat în școală, au dispărut din evidențe.
Față de generația care a absolvit în 2021, pierderile școlare s-au dublat acum, în 2023 (20%). De menționat este însă că numărul elevilor intrați în anul școlar 2014-2015 a fost cu vreo 35.000 mai mare decât în anul precedent.
Generația 2012-2020 a avut pierderi școlare de aproape 11,6%. Cea dinainte, 15,3%. Generația 2003-2011, aproape 21%.
Explicațiile autorităților: repetenți sau olimpici
Cum a dispărut, în nouă ani, 20% din generația care a intrat în școală în septembrie 2014? Unde se pierd anual zeci de mii de elevi din statistici?
Secretarul de stat în Ministerul Educației Florian Lixandru spunea zilele trecute, într-o intervenție la TVR, că e vorba în special de două cauze: elevii au rămas repetenți sau „nu doresc să susțină Evaluarea Națională”. Lixandru s-a raportat la diferența de 16.000 de elevi dintre cei care erau înmatriculați în clasa a VIII-a la începutul anului școlar și cei înscriși la Evaluarea Națională.
Deși elevii nu sunt, într-adevăr, obligați să se prezinte la cele două examene, școlile sunt, în schimb, obligate să înscrie toți absolvenții. Înscrierea se face de către secretariatele școlilor, conform legii, nu depun elevii vreo cerere în acest sens, așa cum se întâmplă în cazul Bacalaureatului.
Lixandru a venit apoi cu câteva explicații suplimentare: printre „pierderi” sunt și elevii corigenți sau cei cu cerințe educaționale speciale (CES), care nu sunt obligați să susțină Evaluarea Națională, precum și elevi olimpici care pot fi admiși la liceu fără ea, peste numărul de locuri alocat unei clase.
Ministerul pune la un loc copiii care abandonează școala din cauza sărăciei și pe cei care se mută în altă țară
Raportul ministerului împarte pierderile școlare de la sfârșit de clasa a VIII-a în elevi repetenți și abandon. Calculul este făcut prin raportarea la absolvenți, nu la elevii care dau efectiv Evaluarea Națională.
Astfel, din generația 2003-2011, au terminat cu aproape 21% mai puțini elevi decât au început ciclul preuniversitar. Din acest procent, doar 1,7% sunt repetenți, restul fiind elevii care au abandonat școala. În definiția ministerului, abandon include și migrație, adică acei elevi care s-au mutat de la o școală din România la o școală din altă țară, exmatriculare, deces și situație școlară neîncheiată.
Diferența între un procent și altul este la fel de mare și în generația următoare: 2,2% repetenți - 17,3% abandon. Procentul abandonului, așa cum este el definit în acest caz, s-a înjumătățit în 2020-2021 față de cât era în urmă cu 10 ani, dar a rămas la un nivel ridicat.
După cum arată statisticile din raportul stării învățământului preuniversitar, cam 5.000-6.000 de elevi rămân repetenți în fiecare clasă a VIII-a. Numărul lor este însă compensat de elevii repetenți din anul anterior și preluați la începutul anului școlar pentru a mai face o dată clasa, astfel că nu sunt puși la socoteală.
Dar dacă scoatem repetenții de la fiecare clasă dintr-un ciclu, rămânem cu acel număr de elevi care „se pierd” și intră, laolaltă, fără nicio explicație suplimentară, în categoria „abandon” din rapoartele anuale ale Ministerului Educației.
Punerea la grămadă a unor categorii, pe de-o parte, și raportarea la numărul de copii care susțin examenele naționale, pe de alta, provoacă o eroare de analiză a datelor, remarcă specialiștii în educație consultați de Școala 9, pentru că acestea nu reflectă, de fapt, realitatea.
Cine sunt elevii pierduți?
„Elevii care nu au susținut probele de la Evaluarea Națională nu sunt toți «pierduți»”, spune Simona David Crisbășanu, președinta Coaliției pentru Educație. „Ca principiu, dată fiind generalizarea învățământului de 13 clase, toți elevii trebuie să fie înscriși în clasa a IX-a. Și pentru aceasta nimeni nu are nevoie obligatoriu de susținerea acestor probe”, explică ea.
Absolvenții de clasa a VIII-a pot, de exemplu, opta pentru învățământul profesional, spune ea, iar la privat, sunt licee care nu țin cont de notele de la Evaluarea Națională.
Mai există și categoria elevilor plecați în străinătate, înscriși la o școală de acolo, dar figurând în continuare în catalog în România. Ceea ce îi adaugă în mod greșit la procentul abandonului.
„Migrația externă este în mod sigur o componentă substanțială: copii care încep școala în România, apoi se mută cu părinții în alte țări, apar la pierderile pe parcurs. Deși cei mai mulți continuă școala în alte țări”, spune și profesorul universitar Gabriel Bădescu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, cercetător și director al Centrului pentru Studierea Democrației.
Tranziția de la gimnaziu la liceu va fi în curând și mai mică
„În ultimii ani, migrația externă a început să fie înlocuită tot mai mult de migrația internă. Nu știu dacă Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România - SIIIR (bază de date neactualizată a Ministerului Educației pentru sistemul de învățământ preuniversitar, n.r.) identifică corect un elev care își schimbă școala sau localitatea, sau apare la abandon. Ar fi util de clarificat”, adaugă cercetătorul, menționând, totodată, că abandonul școlar vine cel mai adesea la trecerea la liceu.
Rata de tranziție, adică raportul dintre numărul elevilor înscriși la începutul clasei a VIII-a și numărul celor înscriși la începutul clasei a IX-a, a fost, în ultimul deceniu, undeva la 95%, potrivit raportului privind starea învățământului. Ceea ce plasează România pe o poziție bună. Procentul pare însă să se schimbe acum, remarca zilele trecute cercetătoarea în educație Andreea Eșanu. Ea se așteaptă ca acest procent să scadă semnificativ, chiar la 85%, însemnând că tot mai puțini copii își continuă studiile.
Doi din 10 părinți din mediul rural se gândesc să-și retragă copiii de la școală
Erorile din colectarea datelor și din agregarea lor nu înseamnă însă ignorarea unei probleme reale.
Abandonul școlar general, adică al celor care nu termină studiile obligatorii, este de 15%, plasând România pe primul loc în Europa la acest capitol, conform Eurostat. Principala cauză a abandonului, o arată studiile, este sărăcia.
Printre elevii pe care îi pierde sistemul sunt, așadar, copii care abandonează școala sau care sunt retrași de familie din învățământ pentru că pur și simplu nu-și mai permit să-i țină în bănci. Iar problemele apar mai ales în mediul rural, în comunitățile deja vulnerabile. Doi din 10 părinți spuneau, într-un sondaj făcut de World Vision, că vor să-și retragă copiii din școală pentru că nu au bani de rechizite și haine pentru ei.
Aproape 1 din 2 copii se află în pragul sărăciei severe, potrivit unui raport al Salvați Copiii.
Cu toate că educația este, în teorie, gratuită, a ține unul sau mai mulți copii la școală reprezintă un efort financiar pentru o familie, mai ales pentru una cu venituri reduse. Abandonul școlar vine în special pe fondul sărăciei, iar mai departe, pe termen lung, acesta duce la șomaj, mai multă sărăcie, probleme de sănătate și excluziune socială, spun cercetările.
Rezultatele testărilor PISA din 2018 au arătat că există o puternică legătură între statusul socioeconomic al unei familii și rezultatele academice ale copiilor. Lipsurile financiare și materiale afectează modul în care învață elevii și cresc riscul de abandon școlar înaintea studiilor liceale.
Ca o paralelă, în școlile din mediul rural în care World Vision România a implementat programul „Pâine și mâine”, care include, printre altele, masă caldă și ore remediale pentru copii, prezența elevilor a crescut cu până la 40%.
Problema este oricum una gravă, cu sau fără calcule corecte ale ministerului, spune Crisbășanu, invocând datele unui raport al Băncii Mondiale potrivit căruia un sfert de milion dintre copiii din România sunt neșcolarizați. Realitatea nu se schimbă prea mult. În educație se reflectă cel mai clar inegalitatea socială: elevii din zonele rurale au șanse de peste cinci ori mai mari să abandoneze școala mai devreme decât colegii lor din mediul urban, arată Eurostat. Iar pentru a reduce din această inegalitate, explică președinta Coaliției pentru Educație, e nevoie de intervenții concomitente autorități-ONG-uri.
*Din anul școlar 2012-2013, clasa zero sau clasa pregătitoare a fost introdusă în ciclul primar, învățământul devenind obligatoriu de la vârsta de 6 ani. Copiii de 6 ani care au terminat în iunie 2012 grupa mare de grădiniță au fost înscriși direct în clasa I în toamnă. Cei de 5 ani au început clasa 0. Raportul privind starea învățământului preuniversitar se referă, așadar, în acest caz, atât la elevii care au debutat în clasa I în anul școlar 2013-2014, cât și la cei care au început școala de la clasa 0 cu un an școlar înainte și au trecut atunci în clasa următoare. Materialul de față pornește de la parcursul școlar al elevilor care intră în clasa zero în anul școlar 2014-2015 și încheie în anul școlar 2022-2023.
Foto principală: Eli Driu
