Ar trebui părinții să decidă ce se studiază în școli? Dezbaterea care a dus la câștigarea alegerilor într-un stat american

Ar trebui părinții să decidă ce se studiază în școli? Dezbaterea care a dus la câștigarea alegerilor într-un stat american

Alegerile pentru un nou mandat de guvernator al statului Virginia nu anunțau nicio surpriză. Calculele specialiștilor concluzionau că democratul Terry McAuliffe, care a mai fost guvernator al Virginiei între 2014 și 2018, va câștiga mandatul în fața republicanului Glenn Youngkin. Balanța a fost însă răsturnată de felul cum cei doi s-au poziționat față de teme din viața școlii. Vă prezentăm un studiu de caz care arată cum educația poate să aibă cu adevărat miză electorală. 

07.11.2021

de Ionuț Fantaziu

În ziua de dinaintea alegerilor, sondajele arătau că democratul McAuliffe și republicanul Glenn Youngkin sunt umăr la umăr în preferințele electoratului. Însă Youngkin era creditat cu un avantaj datorită pozițiilor sale în dezbateri legate de problemele educației. 

Surpriza a venit după publicarea, de către Washington Post, a unui sondaj realizat de Schar School of Policy and Government, din cadrul Universității „George Mason”, care arăta că cei mai mulți alegători din Virginia, 24%, considerau educația cel mai important subiect al întrecerii electorale. Tema educației depășea interesul pentru problemele economiei (23%), subiectele legate de pandemia de coronavirus (10%), avort (9%), criminalitate și siguranță publică (7%) sau taxe (6%).  

Scânteia care a aprins focul dezbaterilor 

Interesul pentru problemele educației a cunoscut o creștere foarte mare în doar o lună de zile. Un sondaj cu aceleași întrebări realizat în septembrie, anul acesta, arăta că 15% considerau că viitorul guvernator ar trebui să fie preocupat de învățământ, iar cei mai mulți puneau preț pe economie (27%).  

La sfârșitul lunii septembrie, într-o dezbatere electorală, democratul Terry McAuliffe spunea că „părinții nu trebuie să le spună școlilor ce să predea”. „Nu voi lăsa părinții să meargă în școli, să ia cărțile, să le studieze și apoi să decidă dacă sunt sau nu potrivite pentru elevi”, a declarat McAuliffe. 

Republicanul Glenn Youngkin a replicat spunând că părinții ar trebui să fie implicați în tot parcursul educațional al copiilor. A fost momentul care a schimbat direcția campaniei electorale și pe care Youngkin și echipa sa l-au exploatat din plin. 

Poate unul dintre cele mai importante momente care a înclinat balanța alegerilor spre candidatul republican a avut loc la sfârșitul lunii octombrie. Este vorba despre apariția unui clip asumat de echipa lui Youngkin în care Laura Murphy, o mamă activistă conservatoare, se plângea de faptul că McAuliffe i-ar fi transmis că părinții nu ar trebui să aibă niciun cuvânt de spus în ceea ce privește ceea ce se predă în școli. 

Laura Murphy duce o luptă de mai mulți ani cu școlile din Fairfax County, care aparține de statul Virginia. Totul a pornit de la o carte. În 2013, Murphy reclama faptul că ar trebui eliminată din curriculumul școlar „Beloved”, o carte pentru care autorul ei, Toni Morrison, a primit premiul Pulitzer în 1993 pentru Literatură. „În carte sunt pasaje de sexualitate explicită și violență brutală”, spunea Murphy, în 2013, pentru Washington Post.

Și adăuga faptul că din cauza acelei cărți, fiul ei, elev în anii terminali, a avut coșmaruri mult timp.  

Cartea făcea parte din programa cursului „AP English”, care are ca scop dezvoltarea gândirii critice, noțiuni de retorică sau cum se analizează și se scrie un text literar sau un discurs. Laura Murphy le-a cerut școlilor din Fairfax County să scoată cartea din programă, însă fără niciun succes.  

Întregul subiect a fost readus în actualitate și tocat în campania electorală, iar Youngkin s-a arătat la toate dezbaterile și întâlnirile electorale care au urmat în favoarea ideii ca părinții să facă parte din procesul de decizie în ceea ce privește educația copiilor încă de la început. „McAuliffe dorește ca guvernarea (n.r. cea statală, a Virginiei) să se interpună între părinți și copiii lor”, a declarat Youngkin în una din aparițiile sale electorale. 

Teoria critică a rasei în școli

Un alt subiect aprins, tot din domeniul educației, pe care l-a susținut intens Glenn Youngkin, a fost cel al faptului că ar exista în școli o campanie agresivă a mesajelor din sfera teoriei critice a rasei. Pe scurt, teoria critică a rasei este o școală de gândire inițiată la nivel academic în anii `80, care prin activiștii săi, cercetători în domeniul drepturilor civile, au studiat hibele din legislația americană și din multe domenii care ar duce la discriminare rasială.    

Această teorie are și numeroși critici care spun că pentru activiștii care susțin teoria contează doar culoare pielii și nu comportamentul sau valorile persoanei. De asemenea, aceeași critici mai spun și că se promovează falsa idee că dacă ești membru al unui grup rasial minoritar, sistemul este astfel gândit încât să-ți pună piedici. 

Analiști politici precum Nicolle Wallace, de la televiziunea MSNBC, sau Domenico Montanaro, de la postul american NPR, au declarat că republicanul Glenn Youngkin a reușit să încline balanța în favoarea sa și să câștige săptămâna aceasta alegerile de guvernator pentru că a susținut că în școli elevii nu trebuie să fie influențați de activiști ai teoriei critice a rasei.

Foto: Shutterstock

Ionuț Fantaziu

jurnalist

E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

CUVINTE-CHEIE

alegeri virginia, educatia miza electorala, dezbatere educatie virginia, Glenn Youngkin, alegeri guvernator virginia sua,

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile