-rj5s.jpg "Bărbații din Ministerul Educației care decid pentru un sistem format din 81% femei")
„Am avut o colegă secretar de stat care a plecat recent prin demisie. Sunt o promotoare a femeilor în poziții de decizie și vă promit că voi face demersurile necesare și în interiorul partidelor politice care susțin diferiții candidați la postul de secretar de stat să avem mai multe nominalizări din rândul femeilor active și competente în sistemul de învățământ”, a fost răspunsul ministrei Ligia Deca, una dintre cele șase femei dintrei cei 17 miniștri pe care îi are astăzi cabinetul premierului Marcel Ciolacu.
Deca a adăugat că „foarte multe din doamnele care sunt director sau director general în minister sunt femei și eu îmi doresc să le văd în cât mai multe poziții de conducere”.
La conferința de la Ministerul Educației, la masa lungă cu 11 scaune de conducere s-au aflat secretarii de stat Bogdan Cristescu, Sorin Ion, Kallos Zoltan, Ionel Florian Lixandru, Gigel Paraschiv, subsecretarii de stat Marian Daragiu și Cătălin Mihai Micu, și Mihai Păunică, director general al direcției Finanțe din ME și secretarul general adjunct Sorin Decă.
Din totalul funcționarilor publici care lucrează în ME cu declarații de avere publicate pe site, Școala 9 a identificat o proporție mai mare a femeilor - 39 dintr-un total de 52.
Doar patru femei ministru al Educației în ultimii 24 de ani
Sistemul educațional în România, dar și în lume, este format cu precădere din femei. Potrivit unui studiu din 2020 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) desfășurat în peste 20 de țări, în medie 70% dintre cadrele didactice sunt femei la toate nivelurile de învățământ, după cum a arătat anterior Școala 9. La noi, 81% per total.
Însă în cea mai înaltă poziție din sistemul românesc femeile ajung mai rar. De pildă, în cele 31 de mandate de ministru de după Revoluție, doar de șapte ori scaunul a fost ocupat de o femeie, iar de patru ori acea femeie a fost Ecaterina Andronescu. Au mai ocupat această funcție și Rovana Plumb, Monica Anisie și astăzi, Ligia Deca.
Potrivit raportului Starea învățământului pe anul școlar 2022-2023, dintr-un total de peste 212.000 cadre didactice, aproape 173.000 sunt femei. Adică 81% din total. Pe fiecare ciclu de învățământ proporția femeilor angajate este astfel:
- preșcolar 99,7% - 37.052
- primar 93.2% - 44.520
- gimnazial 74,4 - 52.984
- liceal 72,8 - 38.380
Codașă în UE la numărul de femei pe funcții de putere
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește egalitate de gen și penultimul loc privind puterea politică a femeilor, arată un raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE). Rău stăm și în legislativ: sunt 87 de parlamentare din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, tot în coadă la nivelul UE.
Din 2022, stă blocat în sertarele comisiilor din Parlament un proiect de lege pentru introducerea cotelor de gen, pentru ca femeile să aibă 33% din locurile eligibile la alegerile de anul acesta.
„Cotele de gen nu reprezintă doar cifre, procente sau ocuparea unor locuri. Sunt necesare atât pentru repararea unor inegalității istorice privind nivelul reprezentării politice a femeilor, cât și pentru asigurarea principiilor unei democrații reprezentative. Sunt necesare pentru a promova diversitatea de experiențe, gândire, inovație, progres în cadrul procesul decizional politic”, au spus anul trecut, într-o scrisoare deschisă, peste 50 de ONG-uri și reprezentanți ai mediului academic, potrivit Libertatea.
Sunt 11 state în Uniunea Europeană care au cote de gen în legislațiile pentru alegerile parlamentare.
