Bucinișu, comuna unde copiii primesc burse de 6 lei pe lună. Doar în 6% din localitățile României se acordă bursele prevăzute de lege

Școala9 a mers în Bucinișu și a găsit o unitate de învățământ cu chiuvete improvizate și toalete în curte și copii cărora le e jenă să spună că iau bursă. Suntem la 25 de kilometri sud de Caracal, spre Dunăre. Este doar un studiu de caz, dar ce înseamnă ”doar”, când vorbim despre șansele copiilor?

Scenariul verde. Iarbă verde

Alexandru și Grigore sunt elevi în clasa a VIII-a la Școala din Bucinișu, Olt. Toți părinții din școala lor au votat să se înceapă școala în scenariul verde, cu toți copiii la ore, că nu aveau toți pe ce să facă școală online. Băieții încep orele la prânz, după clasele primare.

Alexandru și Grigore sunt doi dintre cei 28 de copii din comună care au primit bursa socială de 6 lei pe lună. 

Se simt jenați să vorbească despre asta. „Sunt mici”, recunosc băieții. „Cât un pachet de biscuiți”, îi ajută directorul școlii, Gavrilă Pălcău.

Foto: Elevii de la școala din Bucinișu vin la școală în schimburi, din cauza pandemiei

Există promisiunea că se vor mări bursele în acest an: la 10 lei pe lună. Copiii ar putea adăuga astfel la pachetul de biscuiți și un suc. Banii îi primesc pe toți o dată, în decembrie sau la finalul școlii. Așadar, 72 de lei e bursa pe tot anul pentru elevii cu o situație grea acasă. Bursa de merit este în Bucinișu 100 de lei pe an și o primesc trei copii. Trei!

Directorul școlii: ”Dar ce să facă, doamnă, cu 6 lei pe lună?”

„Anul acesta încă nu le-am dat. Bursele se aprobă din finanțarea complementară, nu sunt din finanțarea de bază, le aprobă consiliul local. O să înființez comisia și o să începem să dăm. Noi dăm pe ani bugetari, nu dăm pe ani școlari. Dacă bugetul îl constituim la începutul lui februarie, noi dăm la sfârșitul anului școlar și în decembrie. Dar ce să facă, doamnă, cu 6 lei pe lună?”, se întreabă retoric directorul școlii din Bucinișu. El este și consilier local.

Foto: Elevii din Bucinișu merg la toaletă în curtea școlii

Școală cu toaletă în curte

O bursă de o asemenea sumă devine un simbol, o oglindire, un djin care iese din sticlă și ne arată felul în care este finanțată școala în general. Și câtă importanță i se dă educației în cea de pe urmă țară a Europei unite. 

Copiii de aici învață într-o clădire construită în 1969 cu toaleta în curte. Școala Gimnazială din Bucinișu este doar una dintre cele 836 de școli din România fără apă curentă și cu toaleta în curte.

Fetele și băieții merg la WC-ul din curte și se spală pe mâini în holul școlii, acolo unde a fost amenajată o zonă cu lavoare. Au improvizat aceste locuri pentru spălat că să poată redeschide școlile în scenariul verde. O singură chiuvetă are apă curentă. La celelalte două sunt improvizații. Banii pentru ele au fost dați din bugetul școlii.

Pentru că trăiesc într-o comună fără apă curentă și canalizare, elevilor nu li se pare ceva ciudat să aibă toaletă în curte. 

„E același lucru. Ce îmi e că mă duc aici, ce îmi e că mă duc la mine în curte?”, spune o elevă din clasa a VIII-a.

Elevii nu au primit tablete, iar dacă situația epidemiologică se va schimba, se vor descurca din nou cu telefoanele.

Foto: Primăria din Bucinișu

Primărie nouă, cu apă curentă și toaleta în interior

În contrast cu școala, clădirea primăriei din Bucinișu este nouă. Administrația locală are apă curentă și toaletă în interior. Înăuntru podele strălucesc de curățenie. 

Primarul Radu Miltiade nu se află în primărie. Ne-a explicat la telefon de ce se dau burse atât de mici: „Așa s-a stabilit în consiliu, acea sumă. Noi trebuie să respectăm hotărârea consiliului, că nu e o sponsorizare. Bugetul, atunci când a fost creat, a fost pe anumite sume, noi trebuie să ne conformăm bugetului care a fost aprobat”, a declarat primarul Radu Miltiade.

Cât despre condițiile din școală, primarul spune că are în plan reabilitarea școlii. „Dacă ați observat la una din clădiri se lucrează foarte intens, până la sfârșitul anului va fi gata. Una va fi modernizată, iar după ce se termină, va intra și cealaltă. Aveți dumneavoastră vreo informație că au venit acei bani și nu i-am folosit noi pentru așa ceva?”, spune Radu Miltiade.

Foto: Lavoarul de pe holul școlii

Doar 180 de primării din România acordă toate tipurile de burse

Situația de la Bucinișu este multiplicată pe întreaga hartă a țării. Zeci de localități acordă sume infime pentru bursele elevilor. Cercetarea lansată de Societatea Academică Română (SAR) arată că, la nivel național, aproximativ 70% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu acordă niciunul dintre cele patru tipuri de burse pentru elevi (socială, de studiu, de merit și de performanță), prevăzute de lege. În plus, aproximativ 25% dintre localitățile monitorizate de SAR acordă doar parțial bursele școlare.

Din 3.182 de autorități publice locale obligate să acorde burse școlare, doar 180, adică sub 6% respectă în întregime cadrul legal și acordă toate tipurile de burse.

În plus, există localități care acordă sume chiar mai mici decât în comuna Bucinișu, cum este localitatea Călui, Olt, unde o bursă socială este de 4,5 lei pe lună.

Foto: Situația burselor acordate în județul Olt

„Atunci când ai aproape 70% dintre localități fără niciun tip de burse pentru elevi, iar în total 95% în care se acordă doar parțial sau deloc, adică se încalcă legea, putem vorbi deja de o cultură împământenită în rândul autorităților locale”, afirmă Alexandru Manda, coordonatorul studiului. 

Și asta este o contribuție de fapt la creșterea ratei abandonului școlar. 

15% dintre tinerii între 18 și 26 de ani din România nu au terminat nici măcar opt clase. 

La asta se adaugă faptul că 32% din copiii României trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit Institutului Național de Statistică.

„Primarii nu pot invoca lipsa banilor. Legea educației îi obligă atât să prindă bani în buget pentru bursele elevilor, cât și să le acorde efectiv către elevi. Cât timp există bani pentru zilele comunei, panseluțe și alte minuni electorale, niciun primar nu se poate uita în ochii elevilor și să spună că nu are bani pentru burse. În 2018 au părăsit școala, conform Institutul Național de Statistică, un număr de 138.000 de copii. Dacă ar fi beneficiat de o bursă socială la un cuantum decent, care să răspundă nevoilor lor, asta poate nu se întâmpla”, a mai spus Alexandru Manda.

De ce se ajunge aici?

Obligativitatea acordării de burse copiilor din bugetele locale este prevăzută de lege. O prevedere a legii educației din 2019 arată că bursele elevilor ar trebui să aibă un cuantum minim care se stabilește anual prin hotărâre de guvern. În absența acestei hotărâri de guvern, autoritățile locale decid, așa cum se întâmpla și înainte. Și cele mai mult decid un cuantum de 0 lei de ani de zile.

Anul trecut, în vremea mandatului Ecaterinei Andronescu, Ministerul Educației a făcut o încercare să stabilească cuantumul minim al bursei la 100 de lei, dar a eșuat. 

Proiectul propunea ca autoritățile locale să asigure 360.000 de lei pentru un număr de aproape 400.000 de elevi bursieri.

Ecaterina Andronescu spune că inițiativa s-a împotmolit în meandrele statului

De ce nu a fost adoptată hotărârea de anul trecut? „În general, durează la ministerele avizatoare, care sunt mai multe în cazul acestui proiect cu bursa - Muncii, Interne, Dezvoltării Regionale”, a explicat fostul ministru. De fapt, Guvernul a aprobat hotărârea pe 9 septembrie, chiar la început de an școlar, dar fără să pună un cuantum minim pentru bursele elevilor, lăsând din nou asta la latitudinea autorităților locale.

Încă o încercare

Anul acesta, Ministrul Monica Anisie mai face o încercare și propune un proiect, aflat în dezbatere publică, prin care bursa elevilor să plece de la 150 de lei.

Practic, chiar și când inițiativa este bipartizană, dovadă că mai multe guverne, indiferent de coloratură, au vrut mărirea bursei, neputința este și ea apolitică și totală.

„Bursele se alocă din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale pot stabili un cuantum mai mare al burselor, în funcţie de posibilităţile financiare ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale”, se arată în proiectul de pe site-ul Ministerului.

Până la adoptarea acestei hotărâri, Societatea Academică Română recomandă Ministerului Educației să solicite inspectoratelor școlare monitorizarea situației din teritoriu cu privire la acordarea burselor.

Finlanda oferă burse sociale de 400 de euro pe lună

În alte țări, sumele pentru bursele de ajutor social sunt stabilite clar în lege și sunt date de primării. De exemplu, în Finlanda cuantumul minim pentru bursa socială este stabilit prin lege și dat de autoritatea locală. 

O bursă socială ajunge în Finlanda la 21 de euro pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 400 de euro pe lună. Poate crește dacă primăria este mai bogată. Iar în cazul în care primăria nu are bani, apelează la Agenția Națională pentru Asigurări Sociale care asigură banii.

În Marea Britanie, există o bursă pentru elevii între 16 și 19 care sunt în riscul de a abandona școala care poate ajunge la 1200 de lire pe lună. În Belgia, ajutorul acordat pentru copiii din familii în dificultate începe de la 250 de euro, în funcție de regiune.

Cine poate primi bursă în România

Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat pot beneficia de: burse de performanță, burse de merit, burse de studiu și burse de ajutor social. Acerste burse se acordă în baza unor criterii stabilite de Ministerul Educației.

De exemplu, bursele de performanță se acordă elevilor care au luat locuri fruntașe la olimpiade și concursuri naționale și internaționale. Bursele de merit și de studiu se acordă în funcție de rezultatele la învățătură.

Bursele de ajutor social sunt acordate elevilor din familiile în care media venitului lunar pe membru de familie, în ultimele 12 luni, este sub 50% din salariul minim net pe economie.

Asta înseamnă 631,5 lei pentru semestrul I al anului școlar 2019-2020. Încă o condiție:  familii care nu dețin terenuri agricole cu o suprafață mai mare de 20.000 mp, în zonele colinare și de șes, și de 40.000 mp în zonele montane. Aici, Bucinișu, este câmpie. Câmpia pe care, cândva, treceau tracii.