Cei care lucrează în sistemul educațional știu că începând cu luna martie începe tăvălugul de evenimente specifice vieții școlii: simularea examenelor naționale, olimpiade, evaluarea la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, mișcarea personalului didactic. Și da, să nu uităm, înscrierea copiilor în clasa pregătitoare.
Studenții români care au un nivel mai ridicat de depresie trăiesc intens stresul cu mai multe zile înainte de examen, spre deosebire de colegii lor fără această tulburare sau cu un scor scăzut, care simt emoții mai puternice pe măsură ce se apropia testarea. Acestea sunt rezultatele unui studiu pe care l-a coordonat psihologa Ioana Podina în București, publicat recent de „International Journal of Stress Management” al Asociației Americane de Psihologie. Rezultatele, explică cercetătoarea, se pot extrapola și în rândul elevilor, pe care, din cauza vârstei, examenele îi copleșesc.
Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.