Cât ai dormit azi-noapte?

Cât ai dormit azi-noapte?

Prin vocile a 15 elevi, care au acceptat provocarea noastră de a ține câte un jurnal într-o săptămână de școală, am aflat cum le este influențat bioritmul de orarul școlar.

05.11.2018

De Nicoleta Coșoreanu, ilustrații de Silvia Niculae

Luni

(Vezi jurnalul din celelalte zile: marți, miercuri, joi, vineri)

06:00. Denisa, o elevă de clasa a XI-a din Bacău, se trezește pentru a pleca la școală. Întârzie la prima oră, pentru că autobuzul de la șapte și-un sfert – care o duce cel mai aproape de școală – e blocat în trafic. „La primele ore aproape adorm. Ies în pauze, deși îngheți de frig, doar ca să mă trezesc.”

06:45. E ora la care Eduard, elev în clasa a IX-a la un liceu din Urziceni, își începe fiecare dimineață. Are 25 de minute să se pregătească pentru ziua de școală. E navetist, așa că la șapte și un sfert e deja în stația de autobuz, iar 40 de minute mai târziu ajunge în clasă. Zilele de luni sunt cele mai obositoare, pentru că are un orar de șapte ore.

06:50. E încă întuneric afară. Irina învață în București, dar locuiește în afara lui. „Atâtea legături carbon-carbon se rup pentru ca eu sa ajung la școală. Benzina, munca părinților mei, vatmanul tramvaiului.”  

12:30. Denisa termină orele. Ajută o prietenă cu actele pentru o activitate de voluntariat. Urmează apoi o mică pauză de masă. În jurul orei 15:00 merge la bibliotecă, unde își face temele și citește pentru un concurs de lectură la care s-a înscris.

***

„Oricât de greu de suportat e, trebuie să recunosc că [programul de dimineața] îmi oferă posibilitatea să particip la multe acțiuni de voluntariat. Deși câteva ore de somn nu mi-ar strica. Uneori, chiar dacă într-o zi nu am nimic altceva de făcut decât să învăț, tot simt că nu mă odihnesc suficient. În weekend mă culc la ore asemănătoare și mă trezesc singură pe la 8-9 dimineața.” – Denisa  

În România, orarul din fiecare școală este alcătuit de o comisie stabilită la nivelul fiecărei unități de învățământ, conform Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar. Există un document referitor la normele de igienă, elaborat de Ministerul Sănătății, care specifică faptul că elevii din învățământul primar, dar și cei din clasele a VIII-a și a XII-a, au cursuri doar dimineața. Același document menționează că orele elevilor nu pot începe mai de vreme de 07:30 și nu se pot termina mai târziu de 19:00, iar durata activității zilnice nu ar trebui să depășească șase ore în învățământul liceal.

Totuși, din cauza aglomerării, există licee unde orele de curs se termină după șapte seara, iar elevii pot avea mai multe de șase cursuri zilnic. Urmărirea activității lor timp de o săptămână ne arată cum le este influențat bioritmul de orarul școlar și de ce e important ca ei să aibă un cuvânt de spus în întocmirea lui.

„Pentru mine, programul de dimineață este un mare avantaj, mai ales din postura de navetist. Trebuie să recunosc că am învățat dimineața întotdeauna, experimentând doar câteva zile de program diferit (după-amiaza). Reușesc să dorm suficient datorită orei de culcare devreme stabilită. Aș prefera ca ora de curs să țină 40 de minute, pauzele să fie de 5 minute, iar la ora 12 să avem o pauză de 25 de minute.” – Eduard

***

15:30. Când ajunge acasă, Eduard e extenuat. Are timp „doar de masă”, pentru că jumătate de oră mai târziu o ia de la capăt cu temele și lecțiile. Mai face câteva pauze, care îi „salvează psihicul”. „Așa se întâmplă când ești elev model și (încerci să) înveți la tot.”

16:15. Irina ajunge acasă, după un drum lung: „Viteazul – Iancului – Obor - maxi taxi – Afumați -2 km mers pe jos-acasă. Regatul Afumați e deseori sursa agoniei mele. Într-o noapte am visat că locuiesc în liceu. Ceva mai utopic de-atât nici că se poate”.  

19:45. Biblioteca se închide, iar Denisa pleacă spre casă cu autobuzul. Pe la 20:30 iese la alergat.

21:30. E ora la care Eduard este nevoit să se culce, pentru a rămâne odihnit. „Nu i-am înțeles niciodată pe cei care se culcă în ziua în care se și trezesc.” Pe la aceeași oră, Denisa se întoarce de la alergat. După un duș, continuă să mai citească până pe la miezul nopții.

Cât de greu crezi că-i este unei adolescente să se trezească dimineața devreme, după ce a adormit la miezul nopții? Denisa ne-a povestit în partea de jurnal pe care o vei găsi mâine pe site.

 

Marți

06:15. Alarma a sunat acum un sfert de oră, dar Denisa nu a reușit să-și ridice capul de pe pernă de la început. Se pregătește să plece și iese pe ușă în fugă cam o oră mai târziu. Merge pe jos la școală și întârzie la prima oră.

06:45. Silvia, liceană în București, este trezită de mama ei. Mai stă în pat zece minute și se gândește să-i spună mamei să o lase în continuare să doarmă, dar n-ar putea să lipsească la orele de azi pentru că ar fi prea mult de recuperat. „M-am îmbrăcat în timp record, am mâncat micul dejun și am plecat.”

9:00. Alexandra, elevă de clasa a X-a din Pitești, s-a trezit cu gândul la lucrurile pe care le are de făcut înainte de a pleca la școală: tema la matematică, de învățat la fizică. Începe orele la 13:00, dar abia așteaptă să aibă ore dimineața, începând cu anul viitor. Nu e o persoană matinală, dar crede că așa e mai bine pentru că are mai mult timp.

11:00. Cristina, elevă de clasa a X-a din Constanța, nu a putut să doarmă bine. S-a trezit pe la 4:00 sau 5:00 dimineața pentru că se simțea rău, apoi a adormit din nou. Are ore de la 13:00, dar a întârziat, din nou. „Chiar încerc sa lucrez la asta.”

***

În timpul adolescenței, ritmul circadian intern și nevoia biologică de somn se schimbă, rezultând în ore mai târzii de culcare și de trezire. Biologic, adolescenților le este greu să adoarmă mai devreme de ora 23. Există mai multe studii care au arătat că există o relație între reducerea progresivă a „matinalității” în perioada adolescenței și problemele cu somnul, dezvoltarea din perioada pubertății, descreșterea numărului de ore din timpul săptămânii școlare, performanță academică scăzută și presiunea mare exercitată de cererile care vin din familie și din partea școlii. Dereglarea ritmului circadian poate afecta în mod negativ performanța școlară, din cauza faptului că perioada preferată și cu o performanță optimă a elevilor nu coincide cu cea  în care au loc orele de curs. Dacă orele ar avea loc în perioada cea mai potrivită pentru elevi, aceștia pot fi mai puțin distrași și ar putea recunoaște mai ușor informația nou învățată.

„La început îmi plăcea ideea de a învăța după-amiaza, dar acum mi se pare doar obositor pentru că nu prea am timp să fac nimic. Cam toată săptămâna decurge așa: mă trezesc – învăț –  fac teme – merg la liceu – ajung acasă – transcriu lecții sau stau degeaba pentru că sunt prea obosită – mă culc – repet. Partea cea mai bună este că reușesc să dorm suficient cât să fiu odihnită, dar o singură parte bună nu le echivalează pe toate cele rele. Mie chiar îmi place să merg la liceu, dar cred că cei care ne fac orarul ar trebui să ia în considerare și propunerile noastre. De exemplu, joi am română de la 19 la 20, chiar ultima materie din program. Cum ar trebui noi să mai fim atenți? Nu prea putem, dar, aparent, nimeni nu se gândește la asta.” – Alexandra

***

15:00. Silvia ajunge acasă. „A venit o prietenă la mine ca să facem niște fotografii.” De la 18:00 are pregătire la italiană.

20:00. Alexandra ajunge acasă, însă pentru restul serii nu se mai ocupă cu nimic legat de școală. Stă pe Instagram și vorbește cu prietenii pe Whatsapp, apoi preferă să termine câteva ilustrații pentru o antologie care va apărea anul viitor la editura Arthur, deoarece dimineața nu are timp. „De fapt, de multe ori nu am timp mai de nimic, în afară de teme, în timpul săptămânii.”

21:15. După pregătirea la italiană, Silvia ajunge acasă somnoroasă și înfometată – „combinația letală”. Începe să editeze niște fotografii, apoi va dormi.

00:06. Silvia: „Sunt ruptă. Fotografiile chiar au ieșit bine, sunt foarte mândră de mine Acum mă culc, mâine oricum încep la 12. Asta este o binecuvântare!”.

00:18 Silvia: „Merg ACUM la culcare. Gata cu desenele pentru seara asta.”

Cristina ne povestește mâine ce-i trece prin cap unui adolescent care ajunge acasă după școală la ora nouă seara.

 

Miercuri

06:00. Mihaela e în clasa a XII-a și locuiește la 14 kilometri distanță de Focșani, unde este liceul la care învață. Face zilnic naveta, iar drumul cu microbuzul durează în jur de 20-30 de minute. Începe orele la 07:30.

6:45. E ora la care sună, de obicei, alarma Anei Maria, elevă în clasa a X-a la un liceu din Buzău. Nu a reușit să doarmă mai mult de patru ore noaptea trecută și nu înțelege de ce. „Știu că am pornit spre școală cu cearcăne și nu tocmai fericită. E posibil să fi fost și foame. Am uitat să mănânc seara trecută.”

12:30. Mihaela către pregătirea la matematică. „E singura zi în care chiar nu avem ore grele și putem [ea și câțiva colegi] să ne ducem la pregătire destul de fresh.” În funcție de cât reușesc să lucreze, profesorul îi ține la pregătire până în jur de ora 15:30.

13:00. Cristina începe cursurile la aceeași oră ca ieri. Se gândește că va ajunge din nou acasă la ora nouă seara și se întreabă cum e pentru colegii de la alte licee, care termină orele la 17:00. Nu se organizează bine cu temele și ar ajuta-o ca programul să se termine mai devreme.

***

În momentul în care copiii trec la perioada adolescenței, experimentează tipare întârziate ale secreției de serotonină, ceea ce conduce la un ritm circadian întârziat – așadar, adolescenții adorm și se trezesc mai târziu. Mai multe asociații americane specializate în sănătate și studiul somnului, printre care și Academia Americană de Pediatrie, recomandă ca tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani să doarmă între opt și zece ore pe zi. Însă pentru a dormi cel puțin opt ore, în condițiile în care trebuie să se trezească la ora 07:00, adolescenții ar trebui să adoarmă cel târziu la ora 23. Pentru a rezolva această problemă, Academiei Americană de Medicină Pediatrică a recomandat comunităților, conducerilor școlare și instituțiilor educaționale să implementeze ore de start la 8:30 sau mai târziu pentru școlile generale sau licee. Astfel, adolescenții ar avea o bunăstare mintală și psihologică, ar avea posibilitatea să doarmă suficient în timpul săptămânii și ar fi reduse întârzierile și absențele.

„Am învățat din clasa a V-a până în clasa a X-a după-amiaza. Credeam că e mai ușor să înveți așa decât dimineața până când am ajuns în clasa a XI-a. Primele două luni au fost destul de obositoare, dar după ce m-am obișnuit cu programul am realizat cât de bine e să ai toată după-amiaza liberă – sau plină de teme, depinde cum privești situația. Încerc sa dorm cel puțin 6-7 ore pe noapte pentru că realizez cât de important e somnul ca să reușesc să învăț.” – Mihaela

***

15:00. Ana Maria ajunge acasă, după ce în locul orei de sport din program a rămas cu profesoara de latină să se pregătească pentru olimpiadă. „Vom mai avea pregătire în fiecare sâmbătă, de la 10.” Doarme timp de două ore, mai lucrează puțin la latină și repetă lecția la istorie. „Iarăși e târziu. Acum chiar am nevoie să dorm.”

16:30. Mihaela ajunge acasă, iar o oră mai târziu se apucă de scris teme: cea de la pregătirea pentru engleză, cea de la clasă pentru engleză, cele pentru matematică și română.

21:00. Mihaela își termină temele, apoi discută la telefon cu părinții plecați în străinătate. Apucă să mai citească timp de jumătate de oră și adoarme pe la ora 23:00.

Sperăm că Ana Maria va avea o zi mai bună mâine. Revenim pe site cu alte pagini – atât din  jurnalul ei, cât și din jurnalele altor adolescente.

 

Joi

08:30. Spre deosebire de ieri, Ana Maria s-a trezit mai odihnită. Însă are prima oră psihologie, iar profesoara a venit la oră îmbrăcată în roșu. „Un roșu strident, o culoare pe care nu o voi suporta vreodată. A motivat că începem lecția despre senzații și cum ne afectează cromaticul. Experimentul a funcționat, bluza m-a obosit groaznic.”

10:00. Pentru că este în clasa a XII-a la un liceu vocațional din Cluj-Napoca, Sara are un program diferit față de cel al altor școli – dimineața ore de cultură generală și după-amiaza ore de actorie. De la 12:00 la 15:00 ar fi trebuit să aibă cursul de actorie astăzi, dar profesoara nu s-a simțit bine, așa că a mers acasă.

***

Printre efectele lipsei de somn la adolescenți se numără performanța școlară precară, obezitatea, disfuncționalități metabolice, și morbiditate cardiovasculară, simptome depresive accentuate și chiar accidentări în cazul sportivilor. Majoritatea elevilor încep să se confrunte cu o dereglare de până la două ore în ce privește orele de culcare și de trezire spre finalul copilăriei. Aceste schimbări le afectează interacțiunile cu factori de mediu precum stilul de viață, obligații sociale, teme sau activități extra curriculare. Ca rezultat, cei mai mulți adolescenți stau până noaptea târziu în timpul săptămânii, dorm puțin, iar apoi încearcă să compenseze în weekenduri orele de somn pierdute în timpul săptămânii. Deși programul de somn din weekend poate ajuta la recuperarea deficitului adunat în timpul săptămânii, poate în același timp să înrăutățească întreruperea circadiană și starea de somnolență manifestată dimineața la școală.  

„Sincer îmi place mult programul pe care îl am pentru faptul că e foarte diversificat și nu am timp să mă plictisesc. De săptămâna viitoare o să merg la cursuri de dans contemporan și o să merg cel puțin o dată pe săptămână la înot. În rest [consum] teatru, filme și cărți la greu. Programul de la liceu e unul lejer, nu prea ne stresează profesorii, primim teme doar la materiile de Bac.” – Sara

***

16:00. Marina, elevă de clasa a XII-a, are nevoie de oră să se detașeze de ceea ce înseamnă școală atunci când se întoarce acasă. „Poate chiar două. Niște muzică, o plimbare, un film bun, niște timp cu cei de acasă, orice.” Apoi deschide din nou cărțile și caietele și începe pregătirea pentru a doua zi.

17:00. Sara participă la o ședință cu părinții (și copii). „O oră au stat și au vorbit treburi serioase de adulți, iar o oră au făcut împreună cu noi exerciții de concentrare și de improvizație.” La 19:00 merge la teatru alături de verișoara ei, iar când se întoarce acasă nu mai face altceva decât să doarmă.

22:00. Marina își dă seama că nu a terminat ce avea de făcut. „Îmi amintesc că mai am de lucrat la un proiect de voluntariat. Apoi îmi apare în minte o idee din trecut la care am renunțat tot pe scuza că nu am avut timp să o pun în aplicare. Îmi amintesc și că vreau să mai învăț mai multe trucuri în programele de editare foto/video. Apoi mi se face somn. Pornesc albumul preferat de la KRS One [un rapper american]. Continui cu ce am de făcut pentru școală. Se apropie miezul nopții. Mai lucrez în plus pentru Bac până mă prinde oboseala din urmă.” Adoarme în jur de ora 01:00.

Povestim mâine cum a învățat Marina să se descurce cu oboseala, dar și una din lecțiile despre timp pe care a învățat-o în liceu.

Vineri

05:00. Chiar dacă a dormit patru ore noaptea trecută, Marina spune că-i place să se trezească la ora asta. „Uneori se acumulează oboseala, dar pentru asta sunt weekend-urile, nu? Glumesc, de cele mai multe ori și în acele zile am multe de făcut.” I se întâmplă să obosească, dar atunci face pauze și își reîncarcă bateriile. Asta e partea bună. „Partea proastă? Liceul n-a avut nimic de zis în asta, nu m-a învățat să gestionez timpul, dimpotrivă, mi l-a furat. Ce m-a învățat liceul? Că pot să nu dorm 8 ore pe noapte, dar să mă simt bine atât timp cât îmi țin mintea și simțurile ocupate. Asta se întâmplă și la școală. Rar, dar se întâmplă.”

06:30. După ce ieri a dormit în plus pentru că nu a făcut primele două ore, Ștefana, elevă de-a XII-a din Iași, a revenit astăzi la ora obișnuită de trezire.

08:00. Felicia, elevă de clasa a XI-a în Zalău, are prima oră româna. Azi s-a trezit cu 20 de minute mai târziu decât a sunat alarma și a avut la dispoziție mai puțin de jumătate de oră să fie gata de școală.

***

În încercarea de a preveni problemele de somn ale adolescenților, unele state americane au apelat la modificări legislative pentru a schimba orele la care încep cursurile. De exemplu, în luna septembrie, în California a fost votată o lege prin care școlilor gimnaziale și liceelor le este interzis să-și înceapă programul mai devreme de ora 08:30. Conform presei americane, aproximativ 80% dintre școlile californiene din aceste categorii începeau cursurile mai devreme de această oră. În ce privește situația din România, adolescenții susțin că sunt avantajați de programul din prima parte a zilei, însă doar în măsura în care le rămâne suficient timp liber pentru învățare și alte activități extrașcolare. Cei care se trezesc la primele ore ale zilei acuză stări de oboseală și somnolență la primele ore de curs și vorbesc despre nevoia de a dormi după-amiaza, la finalul orelor. Conform concluziilor lor, întârzierea orei de start a cursurilor – după modelul Statelor Unite – ar fi o soluție avantajoasă care le-ar îmbunătăți randamentul și stilul de viață.

Nu am făcut niciun an după-amiaza și mereu mă întrebam dacă mi-ar fi mai bine. Dar cred că aș prefera tot programul de dimineața. Deși oboseala este mare, îmi rămâne timp să fac alte lucruri după școală. Programul meu mi se pare foarte obositor. Daca m-aș culca la 22:30 în fiecare seară și m-aș trezi la 06:30 în fiecare dimineață, ar trebui să am opt ore de somn și să îmi ajungă, nu? Dar nu e chiar așa. Uneori stai până la 12 să înveți și să lucrezi, uneori te mai iei cu vorba cu un prieten, pentru că în timpul zilei nu ai timp, și te apucă iar o oră târzie. Dacă aș putea schimba ceva, aș începe programul cu măcar o oră mai târziu.” – Ștefana

***

13:00. Felicia termină orele (azi e cea mai scurtă zi din săptămână) și merge cu câțiva colegi la un restaurant pentru a sărbători o zi de naștere. „Am ajuns acasă pe la 16:00 și am început să mă bucur de weekend.” De sâmbăta viitoare va începe să meargă la centrul de excelență la informatică.

14:00. Ștefana iese de la cursuri, merge acasă să mănânce, iar o oră și jumătate mai târziu se îndreaptă spre centrul de plasament unde face voluntariat. „Vinerea este ziua mea obișnuită de mers la copiii din centrul de plasament.”

19:30. Pentru că a trebuit să lucreze la un proiect la centru, Ștefana a ajunge acasă cu aproape o oră mai târziu decât de obicei. Pe la 21:00 începe să citească și nu termină până după miezul nopții, pentru că vrea neapărat să termine cartea. „Având în vedere că sâmbăta nu trebuie să mă trezesc devreme (de obicei), îmi permit să mă culc mai târziu decât în restul zilelor.”


Ilustrațiile sunt extrase din jurnalul trimis de Silvia, elevă în clasa a XII-a la Liceul de Arte „Nicolae Tonitza”. Ea a ales să scrie de mână concluziile despre modul în care orarul școlar îi afectează bioritmul și să completeze jurnalul cu aceste schițe.

Nicoleta Coșoreanu

Reporter

E mereu pe teren, în căutare de povești sau urmărind echipa de fotbal favorită, Borussia Dortmund.

CUVINTE-CHEIE

elev orar bioritm

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile